In clasamentul general al competitivitatii, SUA se situeaza pe primul loc, Singapore ocupa a doua pozitie, Elvetia este pe locul 14, urmata de Olanda, Germania figureaza pe locul 21, urmata de Marea Britanie, Japonia si China.

Fata de anul trecut, s-a imbunatatit cel mai mult pozitia competitiva a urmatoarelor tari si regiuni economice: Zhejiang (China), Bavaria, India si Maharashtra (India).

In timpul ultimei recesiuni economice, a 10-a recesiune dupa Al Doilea Razboi Mondial, firmele slabe au disparut, cele mari si puternice s-au consolidat si scandalurile de afaceri au zdruncinat increderea consumatorilor si investitorilor.

Acum, investitorii s-au reintors pe piata de capital, dar sunt mult mai prudenti, consumatorii sunt indatorati la banci, iar guvernele au probleme cu plata pensiilor si cheltuielile pentru sanatate.

A trece printr-o recesiune e ca si cum ai trece printr-un tunel. Dupa intuneric, la iesirea din tunel, dai peste un nou peisaj economic, mult diferit fata de cel cu care erai obisnuit.


_De la recesiune la anemie economica

Economia functioneaza in cicluri. Piata corecteaza prin recesiune excesele perioadelor de boom economic.

Politicile anti-ciclice ale bancilor centrale au imblanzit insa mult impactul ultimei recesiuni. Multi oameni de afaceri simt chiar ca economia nu s-a prabusit suficient de repede si de sever pentru a curata eficient sistemul. Teama exprimata de ei este ca, din acest motiv, si recuperarea va fi una lenta si cladita pe nisipuri miscatoare.


_Precautie fata de sectoarele tehnologice si petrol

Industriile tehnologice nu mai actioneaza ca locomotiva a economiei mondiale. Multe companii au disparut, iar capitalizarea pietei bursiere a suferit o cadere severa. Companiile si bursele sunt acum foarte sensibile la calitatea companiilor cu care fac tranzactii si la profitul intors in urma investitiei facute. Nu se mai ofera cecuri in alb pentru sectorul tehnologic.

Totusi, investitiile de capital prind din nou avant, la fel insa si pretul petrolului. Economistii urmaresc intotdeauna cu atentie pretul petrolului din cauza impactului negativ pe care il poate avea asupra structurii costurilor corporative, ceea ce ar amana si mai mult recuperarea economica. Pe de alta parte, cresterea pretului petrolului indica totusi o economie care se incalzeste, produce si deci consuma mai mult.


_Vesti proaste privind securitatea si siguranta afacerilor

Marea incertitudine a anului 2004 ramane raspandirea nesigurantei. Proliferarea rapida a virusilor de calculator si spam-urilor (10,4 milioane de mail-uri nesolicitate sunt trimise in fiecare minut), terorismul international, razboaiele si bolile epidemice endemice disemineaza un sentiment profund de vulnerabilitate ce afecteaza direct nivelul general de incredere. Economia mondiala se caracterizeaza printr-o volatilitate structurala, iar afacerile trebuie sa tina cont tot mai mult de aspecte ce nu provin din mediul economic.


_Japonia ticaie din nou cu precizie

A doua economie ca marime din lume, Japonia era clasata pe primul loc in clasamentul competitivitatii mondiale in anii ?80. Cresterea japoneza a fost insa stopata de colapsul sectorului sau financiar, slabiciunea intreprinderilor sale mici si mijlocii si pierderea startului in revolutia generata de PC-uri si Internet. In ciuda persistentei imprumuturilor neperformante, economia japoneza pare din nou pe fagasul bun. Este o veste buna pentru economia mondiala, care are nevoie ca de aer de cat mai multe locomotive pentru crestere.


_Rusia se afla pe radarul investitorilor

Cresterea anuala de 6% inregistrata de Rusia este alimentata in principal de exporturile de petrol si gaze. Rusia nu se dezvolta omogen, existand concentrari de competitivitate in unele regiuni, dar si vaste teritorii ramase in urma. Marimea suprafetelor de teren disponibile si dimensiunea impresionanta a rezervelor sale de materii prime si materiale sunt un semnal al imensului sau potential de dezvoltare. In ciuda acestor active, Rusia atrage doar 5% din investitiile straine directe destinate Chinei si are un Produs Intern Brut comparabil cu cel al Bavariei! Rezulta de aici cat loc pentru crestere si dezvoltare exista in Rusia.


_India devine un magnet pentru servicii

Majoritatea activitatilor economice au loc in zone specifice cum sunt Maharashtra, Mumbai, Bengalore, New Delhi sau Agra. India ofera ingineri calificati, oameni de stiinta competenti, un cost redus al salarizarii si o forta de munca ce vorbeste fluent engleza. De aceea, a devenit un loc fierbinte al investitiilor offshore pentru operatiunilor administrative si de back-office, al industriei software si IT, industriei manufacturiere, serviciilor financiare si industriei de divertisment. Pana in 2008, peste doua milioane de locuri de munca in servicii financiare vor fi relocalizate din natiunile industrializate in India.


_China a devenit manufacturierul lumii

China este probabil acum cea mai atractiva locatie pentru deschiderea de noi afaceri. Ea a devenit al patrulea exportator din lume, iar 50% din aceste exporturi sunt generate de companii afiliate unor corporatii internationale. Prin aderarea la World Trade Organization, China va trebui sa isi deschida mai mult si piata interna pentru importuri si investitii straine.


_Europa se extinde spre Est si incearca sa produca la costuri mai scazute

La 1 mai 2004, Uniunea Europeana s-a extins cu 10 noi state din Europa Centrala si de Est. Noii membri au standarde de viata si costuri operationale semnificativ mai scazute decat cele ale membrilor existenti. Costul manoperei orare este de 30 de dolari in Germania, 3 dolari in Polonia si Ungaria si 2 dolari in tarile baltice si Slovacia. Multe investitii straine provenite din Europa, SUA sau Asia se vor relocaliza din vestul spre estul Europei, atrase de pretul scazut al fortei de munca si costurilor operationale. Cele mai afectate de noii competitori estici sunt Irlanda, Portugalia si Spania.


_Cat de important este deficitul american?

Fiind cea mai competitiva natiune din lume, SUA va conduce procesul de recuperare economica. Activitatile economice intense genereaza insa un mare deficit al balantei comerciale. Companiile americane se folosesc de globalizarea economiei pentru a accesa forta de munca ieftina si costurile operationale scazute, a produce in strainatate pentru piata americana si a-si spori astfel productivitatea. In paralel, deficitul bugetului american se adanceste datorita reducerilor de taxe si costului razboaielor din Afganistan si Iraq. SUA va continua sa se imprumute masiv de pe pietele internationale, beneficiind de ratingul de tara pentru a obtine conditii favorabile de dobanda. Tarile in curs de dezvoltare vor avea la dispozitie mai putine resurse ramase pentru imprumuturi avantajoase.


_Dolarul american ramane slab

Creditorii internationali ai SUA - provenind din China si Taiwan - nu sunt incantati de deprecierea valutei americane. Rusia isi va exprima in curand preturile materiilor prime in euro. SUA considera insa ca un dolar slab poate ajuta la expansiunea economica in 2004 si la corectarea balantei comerciale cu China. Dolarul slab afecteaza insa multe tari din Asia si America Latina ce depind de piata americana.


_Europa a ramas in urma in privinta cresterii economice

Multe tari importante din zona Euro depasesc deficitul bugetar de maximum 3% din PIB fixat prin Tratatul de la Maastricht: Franta, Germania, Marea Britanie si Italia. Cauza deficitelor bugetare din tarile europene este mult mai structurala decat cea din SUA.


_Declin demografic si imbatranirea populatiei

Natiunile europene sunt bogate, dar imbatranite. Europa se confrunta cu un accentuat declin demografic si o populatie imbatranita. De la 729 de milioane de locuitori in 2000, Europa va scadea la 632 de milioane in 2050. In 1950, persoanele in varsta de peste 60 de ani reprezentau 12% din populatia Europei, iar in 2050 vor reprezenta 32%! Speranta de viata in tarile industrializate creste cu un an la fiecare 10 ani. Populatia tanara, sub 14 ani, a scazut ca pondere in aceeasi perioada de la 27% la 16%.

In consecinta, doua treimi din bugetele natiunilor europene sunt directionate spre educatie, sanatate si pensii. Economistul german Adolf Wagner sublinia faptul ca, cu cat o tara devine mai bogata, cu atat cheltuielile sale sociale cresc. Cu o crestere economica sub 3%, Europa nu isi mai poate permite sa mentina nivelul actual al sistemului de asistenta sociala si medicala fara a arunca in aer deficitele publice.


_O lume de pacatosi

Modelul de functionare a tarilor dezvoltate se bazeaza tot mai mult pe deficite bugetare masive. Tarile membre OECD au un deficit cumulat de 4,3%. Crearea de avere si cheltuielile sociale nu mai lucreaza in tandem. Marile natiuni au inca un potential imens de crestere a datoriilor publice pentru ca gasesc usor creditori care sa ii imprumute tocmai din cauza ca sunt bogate. Ele prezinta un risc scazut de nerambursare datorita garantiilor pe care le prezinta, insa sume tot mai mari din veniturile publice vor fi destinate platii ratelor si dobanzilor la credite si nu vor fi investite pentru programe de crestere a competitivitatii. Vestea buna pentru tarile indatorate este ca dobanzile nu au fost niciodata mai mici.

Nici companiile nu sunt mai intelepte, datoriile lor pe termen lung crescand de cinci ori fata de 1980 si cele pe termen scurt sporind de trei ori, ca o consecinta a usurintei de a te imprumuta cu costuri reduse. Bancile centrale americana si europeana au astfel interesul de a pastra redusa rata dobanzii o perioada cat mai lunga de timp.


_Lumea se misca

Lumea ca piata se extinde dramatic. La fiecare 12 ani, populatia lumii creste cu 1 miliard de oameni. In 2050 vom fi 8,9 miliarde de locuitori ai planetei. Cele mai insemnate rate de crestere vor fi inregistrate in India, China, Pakistan, Bangladesh, Nigeria si SUA, in timp ce Europa va ramane in urma. SUA si Europa impreuna reprezinta 63% din PIB mondial, dar ponderea lor in populatia lumii va scadea de la 11,2% la 7,7%. Cea mai insemnata crestere de competitivitate se remarca in Asia. Averea individuala a unei treimi din populatia lumii (China si India) a crescut mai mult in ultimii 50 de ani decat in 20 de secole de istorie. Puterea de cumparare incepe sa fie creata si pe aceste piete, iar o clasa de mijloc se desprinde cu abilitatea de a acumula avere si cu un nou sistem de valori.


_Noua lume a viitorului

China va fi cea mai mare economie a lumii in 2050, urmata de SUA si India. Trei alte natiuni vor fi puteri de marime mijlocie: Japonia, Brazilia si Rusia. Europa va fi un cluster de mici natiuni, unele dintre ele - cum ar fi Germania si Marea Britanie - cantarind ceva mai mult in economia mondiala.

Asia devine un loc foarte atractiv pentru investitiile directe ale tarilor dezvoltate. Mai mult de 60% din investitiile tarilor dezvoltate se indreapta spre Asia. China exporta acum mai multe produse in SUA decat Mexicul, care este parte din NAFTA (North America Free Trade Agreement).

Intr-o prima etapa, China si India sunt furnizori de inputuri ieftine pentru firmele americane, japoneze si europene. China a devenit centrul manufacturier de productie al economiei globale, India ofera operatiuni de back-office, iar Thailanda asambleaza componente. Apoi, populatiile acestor tari vor capata suficienta putere de cumparare prin crearea unei clase de mijloc incat sa devina atractive ca piete de desfacere. In a treia etapa, Asia va deveni ea insasi un competitor redutabil prin promovarea la export a marcilor proprii. Aceeasi cale a fost urmata de Japonia dupa al doilea razboi mondial.


_Schimbari structurale in productivitate

Productia industriala mondiala creste, dar locurile de munca din industrie dispar. Un boom formidabil de productivitate industriala ce implica reducerea locurilor de munca prin eficientizare si prin combinarea dintre tehnologiile si know-how-ul aduse din tarile dezvoltate cu costul redus al fortei de munca din Asia. Explozia fara precedent a productivitatii este bazata pe noi metode de management: calitate, automatizare si tehnologii de varf.


_In concluzie

Asia, Rusia si Europa Centrala devin competitori la nivel mondial. Deficitele publice se accentueaza ca rezultat al unor societati bogate si imbatranite care consuma mai mult decat produc. Europa sufera din acest motiv si va trebui sa isi reformeze sistemele de pensii si asigurari medicale. Productia industriala explodeaza, dar locurile de munca din industrie fac implozie. Boom-ul de productivitate se propaga cu ajutorul globalizarii in ariile unde se produce cu costuri reduse, iar aceasta paradigma va afecta in viitor si industria serviciilor. Citandu-l pe fostul presedinte american Ronald Reagan: ?Lumea este compusa din cei ce fac ca lucrurile sa se intample, cei ce le lasa sa se intample si cei ce se intreaba inca ce se imtampla?.

______________

Sumarul executiv din care au fost extrase aceste idei si concluzii a fost realizat de profesorul Stephane Garelli.