Arhiva

Reforma fiscala reduce cota de impozitare a veniturilor si profiturilor, dar mareste impozitarea microintreprinderilor si ingheata contributiile sociale. In loc sa creasca sfera cheltuielilor deductibile, au fost eliminate putinele deductibilitati existen

Publicat la data de 2004-02-01


Motivatia oficiala a adoptarii cotei unice de impozit pe profit si pe venit, prevazuta in textul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.138/ 29 decembrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, este sustinerea intreprinzatorilor privati si stimularea liberei initiative, ceea ce va conduce la consolidarea si dezvoltarea economiei de piata in Romania, una dintre principalele cerinte impuse Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana.

FMI considera ca introducerea cotei unice de impozitare este in concordanta cu o buna politica fiscala si cu evolutiile din regiune, dar insista ca deficitul bugetar sa nu creasca peste 1,5%.

Introducerea cotei unice impune regandirea bugetului de stat pe 2005. Analiza impactului cotei unice asupra veniturilor bugetare si deficitului bugetar a impus si luarea unor masuri de crestere a fiscalitatii, pe langa cele de relaxare fiscala.

Anularea reducerii contributiilor de asigurari sociale cu 2% in 2005 a pastrat o mare presiune fiscala asupra salariilor. Dublarea impozitului pentru microintreprinderi (de la 1,5% la 3% pe cifra de afaceri) loveste in planurile de afaceri ale 200.000 de mici intreprinzatori ce pot opta acum intre un impozit de 3% pe cifra de afaceri si unul de 16% pe profitul impozabil, in functie de profitabilitatea afacerii lor.

Dublarea impozitului pe dividende pentru persoanele fizice (de la 5 la 10%), cresterea impozitului pe dobanzi, chirii, drepturi de autor si dividende si eliminarea deductibilitatii pentru reabilitarea termica a locuintelor, asigurarile private de sanatate si asigurarea locuintelor arata ca nu poti da intr-o parte fara sa iei din alta decat daca reduci drastic cheltuielile bugetare sau risti afectarea echilibrului bugetar.

De asemenea, expertii FMI vor propune Guvernului majorarea de la 1 martie a accizelor si TVA.



Care sunt atunci argumentele in favoarea acestei reforme fiscale ?


Reforma fiscala este destinata accelerarii dezvoltarii economice si capitalizarii intreprinderilor romanesti pentru a fi competitive pe pietele externe. Scopul reformei fiscale este stimularea investitiilor romanesti si atragerea investitiilor straine.

Cota unica poate descatusa potentialul economiei romanesti. Pe cei care au nevoie de mai multi bani cota unica ii va stimula sa-si ia un al doilea loc de munca. Astfel se stimuleaza direct munca si interesul pentru un castig mai bun.

Se spera, de asemenea, ca o astfel de solutie va scoate la suprafata munca la negru. Veniturile bugetare ar urma sa creasca - in viziunea guvernantilor - datorita cresterii bazei de impozitare, reducerii substantiale a muncii la negru si a scaderii masive a interesului pentru tot felul de scheme evazioniste fiscal.

Modificarile codului fiscal aduc o veste buna si pentru sectorul non-profit: dublarea cheltuielilor deductibile cu sponsorizarea ONG-urilor (de la 1 la 2% din venit).

Dupa introducerea cotei unice in Rusia, Ucraina, Slovacia, Estonia sau Letonia s-a reusit o colectare mai eficienta cu 40%. Sistemul de impozitare progresiva este echitabil numai pe hartie, pentru ca in realitate nu il respectau decat fraierii. Media de colectare reala a impozitului pe venit in Romania era de 15,4-15,6%, chiar daca cota maxima ajungea la 40%. Sistemul de colectare a impozitelor era ineficient, iar costurile de administrare fiscala ridicate. Reducerea evaziunii fiscale si fiscalizarea veniturilor din economia subterana se vor adauga reducerii costurilor de administrare fiscala a impozitului pe venit.

Reforma fiscala trebuie combinata cu o actiune hotarata impotriva marilor datornici si cu lupta impotriva coruptiei institutionalizate. Introducerea legii care face din evaziunea fiscala un act criminal pedepsit penal cu inchisoarea ar urma sa transforme o buna parte din contraventiile sanctionate cu amenzi in infractiuni pedepsite cu inchisoarea.

Solidaritatea sociala se pastreaza pentru ca cei ce castiga mai mult vor plati sume mai mari decat cei ce castiga mai putin, chiar daca procentul de impunere este fix. Nimeni nu pierde din introducerea cotei unice datorita deducerilor personale progresive, dar totusi, cei cu venituri mari castiga mult mai mult decat cei saraci din aplicarea acestui sistem.

PSD ii acuza ideologic pe adeptii cotei unice de imoralitate si lipsa de echitate sociala, afirmand ca introducerea cotei unice este o aventura periculoasa pentru bugetul statului. Ea ar pune pe acelasi plan impozitarea pentru bogati cu cea pentru saraci si i-ar avantaja net pe cei bogati.

Modificarea Codului Fiscal, facand parte din Strategia privind politica fiscala pentru perioada de preaderare, trebuia legiferata prin lege si nu prin ordonanta de urgenta sau alta procedura parlamentara fara dezbateri, iar orice modificare ar trebui operata, de regula, cu 6 luni inainte de a-si face efectul.



Controlul fiscal al averilor este mai eficient decat serviciile secrete


Analistul economic Nicolae Taran considera ca un control eficient al evaziunii fiscale nu ar trebui sa se bazeze pe serviciile secrete, ascultarea telefoanelor mobile si cercetarile penale ale PNA, ci pe controlul fiscal al averilor. Regimurile totalitare se bazeaza pe arestari, anchete penale si interceptarea convorbirilor, iar democratiile mizeaza pe teama de fisc si inchisoare pentru evazionisti.

Cota unica inseamna inechitate sociala: cei cu venituri mari castiga mult mai mult din reducerile de impozite in urma introducerii cotei unice, ceea ce creste polarizarea sociala.

Codul fiscal trebuia modificat numai prin lege, nu prin ordonanta de urgenta si modificarile trebuie promovate, de regula, cu 6 luni inaintea intrarii lor in vigoare pentru a lasa mediului de afaceri un timp de pregatire pentru aplicarea lor.

?In sistemul actual, romanii nu sunt stimulati sa investeasca pe piata de capital si vor consuma veniturile suplimentare rezultate din reducerile de impozit pe bunuri de consum importate, ceea ce va adanci deficitul comercial. Se renunta la globalizarea veniturilor din munca si capital, un sistem pe care ne chinuim sa il implementam de 5 ani si care se practica in Occident.

In opinia mea, trebuia largita sfera cheltuielilor deductibile si introdus controlul fiscal al averilor. Populatia ar trebui sa depuna declaratii de avere, ca si demnitarii (parlamentarii, guvernantii).

Acestea ar urma sa fie controlate prin sondaj sau in urma sesizarilor inregistrate de la cetateni (vecini) si opinia publica (mass-media) care constata un consum ostentativ (vile, masini de lux, jocuri de noroc etc.).

Populatia va fi interesata sa solicite si sa pastreze facturile si bonurile fiscale pentru cheltuieli si investitii, iar firmele nu vor mai putea sa nu inregistreze veniturile rezultate din vanzarile catre populatie.



Cum se intampla aceste lucruri in Occident?


Veniturile se globalizeaza si impozitarea este in sistem cu cote progresive. Statul controleaza fiscal legitimitatea dobandirii averilor, pe baza investigarii surselor de venit declarate si impozitate si compararii lor cu patrimoniul detinut. Activele detinute (patrimoniu-avere, proprietati, lichiditati) trebuie comparate cu pasivele (sursele de realizare a veniturilor). Cultura occidentala stimuleaza declararea suspiciunilor cu privire la consumurile ostentative. Cei mai buni controlori sunt vecinii si fiscul, nu serviciile de informatii.

In tarile civilizate, impozitarea progesiva nu este abordata ideologic ca in Romania, unde a fost gandita pentru a le da in cap celor bogati. In Occident, prin sistemul de cheltuieli deductibile, statul stimuleaza contribuabilii sa nu cheltuiasca banii in anumite directii, care sunt impozitate excesiv (consumuri de lux, ostentative, utilitati neesentiale), ci sa ii investeasca pe piata de capital, in intretinerea si educarea copiilor, intretinerea parintilor, formarea profesionala, schimbarea mobilierului, repararea caselor, asigurari.

Redistribuirea veniturilor nu se realizeaza prin colectarea si redistribuirea lor de catre stat, ci prin deciziile persoanelor asupra utilizarii bugetului personal si familial.

Daca populatia isi va justifica veniturile si cheltuielile, vor disparea practicile unor categorii intregi de populatie - vezi rromii - care nu declara venituri oficiale, nu platesc impozite, dar au avere. Averile ilicite trebuie confiscate. Din ce traiesc daca nu au venit?

Speculatiile imobiliare care permit castiguri enorme prin cumpararea si revanzarea repetata de imobile si terenuri ar trebui impozitate consistent, iar controlorii fiscali trebuie sa aiba acces, atunci cand au suspiciuni fondate de dobandire ilegala a averilor, la cartea funciara, depozitele bancare, cumparaturile personale platite cu cardul si achizitiile din retelele de supermarketuri.

Cota unica de impozit pe profit pentru firme este un lucru bun, dar firmele trebuie stimulate sa utilizeze deductibilitatile existente la reinvestirea profitului fara impozitare: cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare (proiectarea si creatia de produse si tehnologii noi, cercetare, probe tehnologice, soft), cheltuielile de marketing (studii de piata, promovare, marketing direct), investitia in pregatirea resurselor umane (training, calificare).

Controlorii ar trebui sa fie opriti sa scotoceasca in politica manageriala de costuri a firmei si sa cenzureze contabilitatea de gestiune a companiilor. Nefiind proprietatea statului, companiile private risca falimentul daca nu isi controleaza bine costurile si vand constant sub pretul de productie.

De asemenea, eu sustin introducerea platilor unice lunare de impozite si taxe ale companiilor catre trezorerie. Fiecare firma ar intocmi un singur ordin de plata lunar pentru trezorerie si ar plati un singur comision bancar, declararea impozitelor platite facandu-se pe baza unui borderou centralizator cu lista impozitelor si contributiilor, suma platita pe fiecare impozit si cu totalul lunar?.



De la jumatatea anului e posibil sa ne declaram averile


Incepand cu 1 iulie si pana la sfarsitul acestui an, fiecare roman, indiferent de statutul social, ar putea fi obligat sa-si declare averea pe care o are in prezent.

Intiativa apartine vicepremierului Adriean Videanu, care a declarat ca realizeaza o evaluare a impactului unei astfel de masuri in vederea inchiderii tuturor portitelor de evaziune fiscala.

Vicepremierul a explicat ca depunerea declaratiilor de avere de catre fiecare cetatean va oferi elementele de urmarire a achitarii tuturor taxelor si impozitelor care trebuie platite de agentii economici si persoanele fizice.

Declaratiile de avere ar urma sa fie depuse la organul fiscal, fara a fi facute publice, iar eventualele verificari se vor face prin sondaj.

Declaratia este necesara pentru ca organul fiscal va avea la ce sa se raporteze la un moment dat, cand vrea sa faca o evaluare prin sondaj.

Cat despre cei care au dobandit averi nejustificate in ultimii ani si exista suspiciuni ca au fost obtinute ilegal, Videanu spune ca organele de ancheta vor fi cele care vor actiona in aceste cazuri.

In ceea ce priveste continutul declaratiilor de avere, vicepremierul a explicat ca vor fi tipizate si ca vor fi emise norme foarte precise de completare a acestora. Pe langa casa, masina, terenuri, in declaratie va fi trecuta si valoarea bijuteriilor, obiectelor de arta s.a.m.d. Practic se va urma, intr-o anumita masura, modelul declaratiilor de avere depuse de demnitari.

El a adaugat ca astfel va reusi sa blocheze aproximativ 80% din incercarile de evaziune fiscala. De asemenea, Adrian Videanu a precizat ca, dupa incheierea evaluarii, spera ca actul normativ sa fie gata in urmatoarele trei luni.



[Mircea Mitrutiu]

mmpr

Banat Business: e–Revista afacerii tale