Strategia de dezvoltare urbanistica a Timisoarei trebuie sa ia in considerare o dublare a populatiei orasului pana in anul 2050. Saltul de la 350.000 de cetateni la 700.000 sau poate chiar un milion este generat de atractivitatea zonei pentru migratia interna si externa determinata de rata redusa a somajului, apropierea de Europa si prezenta masiva a investitorilor straini.

Timisoara a mai trecut de trei ori in istoria ei prin faze de dezvoltare determinate de o dublare a populatiei orasului: la trecerea de la administratia turceasca la administratia austriaca, de la administratia austriaca la cea maghiara si in perioada 1965-1980.

Intr-o Europa compusa din 400 de euroregiuni aflate in competitie, Timisoara isi propune sa fie capitala Euroregiunii DKMT.

Aici va fi un important nod de circulatie, centurile orasului Timisoara urmand sa fie racordate cu autostrada si la drumul expres Barcelona-Kiev.

Aglomeratia urbana Timisoara va cuprinde comunele invecinate - Dumbravita, Giroc, Ghiroda, Giarmata, Mosnita si Urseni - care vor deveni parte a metropolei.

Arterele principale de iesire din oras va trebui sa intalneasca strazile principale din aceste comune periurbane.

In scenariul de dezvoltare spatiala a aglomeratiei urbane Timisoara, centura joaca rolul de limita a orasului pe care l-au jucat inainte zidurile cetatii.

Intre calea ferata si centura orasului se va dezvolta zona industriala.

Trebuie prevazute strazi mult mai largi decat cele actuale, de 9-26 de metri, care nu mai fac fata celor 130.000 de autoturisme inmatriculate in Timisoara in anul 2004.

Albia raului Timis va juca vechiul rol al albiei raului Bega, iar Padurea Verde va deveni un parc interior al orasului.

In jurul centurilor va fi, de asemenea, spatiu verde impadurit pentru reducerea poluarii provocate de circulatia auto intensa.

Remetea Mare, Sagul unit cu Parta, Covaciul unit cu Cernateazul, Sacalazul si Sanmihaiul Roman vor fi situate chiar la marginea orasului.

Privatizarea ?Distrigaz? si ?Electrica? va determina o alta politica de investitii in extinderea retelelor de utilitati, mai prudenta si mai orientata spre eficienta economica. Retelele de utilitati vor fi in proprietatea privata a furnizorului si minimizarea costurilor va presupune o dezvoltare pas cu pas, de la interior spre exterior, si nu haotica sau dictata de interese politice si comenzi de la centru.

Efortul de dezvoltare urbanistica a aglomeratiei urbane Timisoara va presupune, de asemenea, o strategie de scoatere mai usoara a terenurilor din circuitul agricol si introducere a lor in intravilanul localitatii.

__________________

Scenariul de dezvoltare a fost prezentat de arhitectul sef al orasului, directorul Directiei de Urbanism a Primariei Municipiului Timisoara, arh. Radu Radoslav, cu ocazia deschiderii expozitiei ?CityTech?.