? Comunitatea de afaceri are putini sustinatori consecventi in Parlament


Alianta Antreprenoriala este o campanie de responsabilizare a parlamentarilor din Timis cu privire la nevoile sectorului privat, derulata de Academia de Advocacy.

Obiectivul acestei campanii a fost crearea unei relatii responsabile, transparente si permanente intre politicieni si oamenii de afaceri.

Cele doua rapoarte rezultate ce au fost prezentate beneficiarilor sunt:
_un raport de monitorizare a parlamentarilor din Regiunea V Vest pe mandatul 2000-2004, cu privire la felul in care au reprezentat in Parlament interesele sectorului privat;
_un raport de nevoi ale sectorului privat din Regiunea V Vest bazat pe o investigatie stiintifica a 66 de companii.

Pentru urmatorul mandat parlamentar exista un proiect de monitorizare pe intreg ciclul parlamentar a tuturor parlamentarilor alesi in Romania.

Responsabilitatea parlamentarilor fata de sectorul de afaceri ? masurata de indexul proantreprenorial ? este scazuta, dupa cum arata raportul de monitorizare a parlamentarilor din vestul tarii. Comunitatea de afaceri are putini sustinatori consecventi in Parlament, iar acestia provin din toate partidele, indiferent de afilierile ideologice. Doar 10% dintre parlamentari au avut initiative in favoarea mediului de afaceri, fiind vorba mai mult despre o atitudine personala favorabila, si nu de o politica de partid.

Temele prioritare vizate la investigarea celor 66 de manageri s-au referit la legislatie, barierele din calea afacerilor, birocratie, coruptie, nivelul taxelor si impozitelor si alocarea resurselor intre centru si provincie.

Principalele bariere ce stau in calea derularii afacerilor identificate de manageri sunt, in ordine: instabilitatea legislativa, concurenta neloiala, blocajul financiar, accesul limitat la credite si la forta de munca calificata.


? Coruptia a devenit o cale batatorita de rezolvare a problemelor
Este mai rentabil sa dai decat sa platesti taxe si amenzi


Cele mai birocratice institutii publice in perceptia conducatorilor firmelor sunt tocmai cele ce colecteaza taxe si impozite de la firmele private: Directia Regionala Vamala, Administratia Financiara si Casa de Pensii.

Caracterul incorect al controalelor se manifesta mai des in cazul Directiei Regionale Vamale si al Garzii Financiare.

Mai mult de jumatate dintre cei intervievati (59%) au oferit si altceva decat taxele legale in ultimele 12 luni, adica bani, bunuri sau foloase necuvenite. Coruptia capata o functionalitate sociala si economica, devenind o cale batatorita prin care oamenii isi rezolva problemele. Tot Directia Regionala Vamala si Garda Financiara conduc in topul perceptiei coruptiei, alaturi de Primarie si Administratia Financiara. Aproape jumatate dintre firmele chestionate care au interactionat cu aceste patru institutii sustin ca au dat ceva.

Nivelul excesiv de ridicat al fiscalitatii si plajele prea largi de aplicare a amenzilor aflate la indemana organelor de control ii fac pe manageri sa decida ca este mai profitabil sa dai ca sa scapi de taxe si amenzi. Este vorba de o negociere tacita, de un contract social intre contribuabili si institutii bazat pe un calcul cost-beneficiu. Concluzia fireasca este necesitatea diminuarii reale a fiscalitatii pana la limite suportabile.

Realitatea coruptiei este mult mai prezenta la firmele mici si mijlocii, care sunt supuse unei presiuni mai mari si sunt mai putin pregatite sa se apere decat marile companii.

De asemenea, subdezvoltarea favorizeaza coruptia. Fenomenul coruptiei este mult mai prezent in judetele mai putin dezvoltate (Hunedoara si Caras-Severin) decat in Timis si Arad.

Initiativele parlamentare ce ar fi sustinute de mediul de afaceri se refera la reducerea de taxe, oferirea de facilitati fiscale si asigurarea stabilitatii si coerentei legislative.

Nivelul taxelor este considerat excesiv, justitia este apreciata drept corupta si pacatuind de incetineala in solutionarea cauzelor, iar Codul Muncii nemultumeste profund.

Principalele neajunsuri ale Codului Muncii se refera la relatia incorecta angajator-angajat, debalansata net in favoarea angajatului, procedurile dificile de concediere si limitarea drastica a orelor suplimentare.


? Alocarea resurselor intre centru si provincie este profund inechitabila


Conform Legii bugetului de stat pe 2003, in judetul Timis se intorc doar 45% din banii colectati din taxe si impozite locale. Raportul dintre centru si provincie in alocarea resurselor este considerat profund inechitabil. Proportia considerata rezonabila si corecta ar fi ca 74% din banii colectati din taxe si impozite sa ramana acolo unde sunt produsi.

Instabilitatea legislativa, functionalitatea economica si sociala a coruptiei, nivelul excesiv al fiscalitatii, nemultumirea fata de actualul cod al muncii si necesitatea reconsiderarii politicii bugetare centrale de alocare a resurselor catre regiuni sunt principalele concluzii ale raportului regional. Un cadru legislativ simplu, clar, coerent si stabil este solicitat de mediul de afaceri.

Interventiile participantilor la prezentarea celor doua rapoarte s-au referit la:
_nerespectarea legislatiei adoptate de catre functionarii publici care trebuie sa o aplice
_consultarile formale cu societatea civila si importanta prea mare acordata sindicatelor in raport cu patronatele
_lipsa unei actiuni unitare a parlamentarilor de Timis atunci cand e vorba de alocarea inechitabila a resurselor bugetare de la centru
_deficitul regionalizarii economice care nu este inca functionala ca entitate economica si administrativa.