Coridorul IV paneuropean ? subiect abordat pe larg in ultimul numar al revistei Banat Business ? a constituit subiect de dezbatere si controversa publica in ultimele doua luni.

Intre timp, partea maghiara a anuntat ca autostrada dinspre Budapesta va ajunge la Szeged in luna decembrie a acestui an si este doar vina noastra daca ea se va opri acolo.

La ultima reuniune a Consiliului pentru Dezvoltare Regionala Vest a fost prezentata, de catre Ministerul Transporturilor, strategia nationala de drumuri, care este corelata cu programul de autostrazi si gandita in oglinda la investitiile de infrastructura care au loc in Ungaria.

In acest sens, a fost analizat si portofoliul de proiecte transfrontaliere de infrastructura pentru programele Phare CBC Romania?Ungaria si Phare CBC Romania?Serbia-Muntenegru.

Sa vedem insa care au fost principalele stiri, reactii si comentarii despre acest subiect de interes.


Autostrada cu bucla politica in Banat
---------------------------------------------

Societatea Academica Romana a lansat un raport incendiar cu tema: 'Alergand dupa doi iepuri. Autostrada fantoma si autostrada cu bucla politica'.

Analiza vorbeste despre doua teme principale: autostrada fantoma din Ardeal, fara finantare asigurata si fara legatura cu rutele europene si lobby-ul politic facut pentru lungirea traseului autostrazii Nadlac?Constanta prin Banat, lobby motivat de afacerile imobiliare cu terenuri.

Expertii SAR afirma ca initial coridorul IV paneuropean nu trebuia sa traverseze Romania pe traseul actual, ci doar s-o intersecteze pe distanta scurta intre Timisoara si Turnu Severin?Calafat. Prin lobby, la ruta de tranzit a coridorului IV a fost apoi adaugata o ramura suplimentara spre Bucuresti si Constanta.

Romania ar fi plasata usor excentric fata de principalele rute de transport european, iar cea mai buna ruta de tranzit intre Europa Centrala si Balcani (Turcia, Grecia, Bulgaria) este culoarul X, prin Belgrad?Nis?Sofia. Pe o buna parte din lungimea sa exista deja autostrazi construite (deja) pe vremea Iugoslaviei.

Din 1996 pana acum s-au realizat doar 100 km de autostrada construita pe teren plat, adica mai putin de 10% din lungimea totala.

In plus, Romania a comis doua gafe majore:

A angajat resurse importante de la buget in proiectul autostrazii Brasov?Bors, care nu este cuprins in strategiile europene si nu se conecteaza la reteaua maghiara de autostrazi.

Ministrul Mitrea ar fi facut o a doua gafa, cedand presiunilor presedintilor de consilii judetene din Timis si Arad si acceptand ca autostrada sa descrie o linie sinuoasa (bucla politica) prin Banat pentru a servi Timisoara si Aradul.

Initial, drumul trebuia sa mearga drept de la Nadlac la Deva. Ocolirea inseamna 35 de kilometri suplimentari de autostrada, la un cost de 8 milioane de euro/km. Aceasta echivaleaza cu bugetul national anual pentru intretinerea drumurilor publice din Romania.

In plus, lucrarile la autostrada s-au pornit pe portiunea dintre Bucuresti si Constanta, si nu din vestul tarii, asa cum era firesc pentru a asigura conexiunea cu reteaua maghiara de autostrazi.

Acum exista o graba mare cu traseul dintre Arad si Timisoara, care ar reprezenta o deviere de la culoarul european de baza, pentru ca acolo sunt niste terenuri de cumparat si trebuie create rapid realitati pe teren inainte ca publicul sa inceapa sa puna intrebari cu privire la interese.


62 de milioane de euro pentru lucrari la Coridorul IV paneuropean
--------------------------------------------------------------------------------

Comisia Europeana si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) au avizat in 31 august patru noi contracte finantate prin Programul ISPA, cu o valoare de peste 62 de milioane de euro pentru reabilitarea sectiunii Bahna?Lugoj pe DN 6.

Lucrarile vor aduce la standarde europene drumul national Drobeta Turnu Severin?Lugoj, parte importanta a Coridorului Trans-European IV, ramura sudica (E 70).

Prin aceasta s-a dat si un semnal politic si diplomatic de sprijin pentru traversarea Romaniei de coridorul paneuropean.

Consortiul format din firmele ?Garboli Conicos? si ?Tirrena Scavi? va moderniza soseaua Bahna?Mehadia si va construi varianta de ocolire a localitatii Mehadia, in baza unui contract cu o valoare de 18,4 milioane de euro. Aceleasi firme vor reabilita si tronsonul Mehadia?Domasnea, lucrarile necesitand fonduri de 8,4 milioane euro.

Firma elena ?Pantechniki? va moderniza portiunea Domasnea?Caransebes si inelul de centura al localitatii Domasnea, pentru 23 de milioane de euro.

Al patrulea contract va fi incredintat consortiului de firme elene ?Efklidis-Aegek?, lucrarile vizand reabilitarea sectiunii de drum Caransebes?Lugoj. Contractul are o valoare de 11,6 milioane euro.

Firmele ?Arcada? si ?Vega ?93?, ambele din Romania, vor reabilita patru poduri de cale ferata si vor construi doua poduri feroviare, pe o alta varianta de traseu, in baza unui contract cu o valoare de 6,89 milioane de euro.


Coridoarele paneuropene se traseaza din nou
------------------------------------------------------

Depinde numai de Romania sa isi apere interesele pentru a ramane in carti prin alocarea cofinantarii nationale, respectarea termenelor de executie si cumpararea de la proprietari a terenurilor pe care va trece traseul autostrazii.

Un grup de experti la nivel inalt, care nu apartine Comisiei Europene, lucreaza la o recomandare catre C.E. privind extinderea retelelor de transport trans-europene catre tarile vecine, inclusiv trasarea coridoarelor pan-europene.

Au aparut vii speculatii ca aceasta strategie pentru retelele trans-europene ar viza o posibila ocolire a Romaniei.

Recomandarile grupului sunt asteptate sa ajunga pe masa C.E. in toamna aceasta. In momentul de fata nu exista o decizie a grupului de lucru privind axele prioritare.

Oricum, numai Comisia Europeana poate decide in legatura cu propunerile de rute ale coridoarelor europene, tinand cont de recomandarile grupului de experti la nivel inalt.

O astfel de decizie este asteptata catre sfarsitul lui 2005/inceputul lui 2006, sub forma unei comunicari catre Parlamentul European si Consiliul de Ministri al U.E. Urmeaza apoi ca aceste doua institutii sa ia decizia finala printr-un proces democratic de co-decizie, in care atat Statele Membrem cat si plenul Parlamentului European se vor pronunta.

Romania are acum observatori in toate institutiile Uniunii Europene, fiind astfel in pozitia de a-si apara interesele.

Retelele trans-europene de transport au facut obiectul negocierilor de aderare a Romaniei la U.E. si constituie obiective prioritare la finantare dupa aderare.

Reteaua trans-europeana de transport inseamna 89.511 km de drumuri, 93.741 km de cai ferate, 330 de aeroporturi, 270 de porturi si un sistem de management al traficului.

Expertii europeni lucreaza acum la stabilirea proiectelor prioritare din lista tuturor proiectelor ce fac parte din acest urias efort.

Proiectele prioritare sunt cele ce contribuie major la fluidizarea comertului european si a transportului european de marfuri pe distante lungi, cu costuri cat mai scazute. Aceste proiecte vor beneficia de finantari generoase si rapide, dar va trebui sa se incadreze in termenele fixate.

Sunt propuse 30 de proiecte de infrastructura trans-europeana prioritare, printre care, la pozitia 22, apare autostrada Curtici?Constanta, cu termen de finalizare in 2010, ca parte a axei prioritare Atena?Sofia?Budepesta?Viena?Praga?Nurnberg/Dresda.

Deci, nu suntem exclusi din jocuri si din calcule, dar partea romana are deja un decalaj de patru ani in executie si probleme cu exproprierea terenurilor si cu definitivarea traseelor, ceea ce face putin probabila respectarea termenului de finalizare a autostrazii in 2010.

[Mircea Mitrutiu]