Arhiva

Integrarea zonei celor patru rauri se baza pe informare, inovare, infrastructura si inter-relationare

Publicat la data de 2004-12-06

Euroregiunea transfrontaliera DKMT se gaseste la intalnirea coridoarelor paneuropene si poate juca rolul de poarta pentru schimburile comerciale intre Europa Centrala si Balcani.

Axele importante de comunicatie si transport sunt caile ferate trans-europene Viena?Szeged?Istanbul?Thessaloniki si Budapesta?Arad?Bucuresti, soselele trans-europene E 68, E 70 si E 75 si coridoarele paneuropene 4, 10A si 7 (Dunarea).

Cu o populatie de 1.958.648 de locuitori, Euroregiunea DKMT este dominata de trei centre urbane cu dezvoltare dinamica: Timisoara, Novi Sad si Szeged. Timisoara (317.660 locuitori) si Novi Sad (265.646 locuitori) intra (dupa populatie) in categoria oraselor europene de dimensiuni medii, in timp ce Szeged are o populatie mai mica (168.276 locuitori), dar datorita dezvoltarii functionale si institutionale este considerat un centru regional important.

Migratia interregionala si intraregionala este prezenta mai ales in judetele Timis si Arad, in primul rand datorita atractiei generate de polurile de dezvoltare Timisoara si Arad.

Prin intermediul Aeroportului International, Timisoara joaca si rolul de poarta aeriana a regiunii. Motorul de dezvoltare economica comuna a euroregiunii poate fi reprezentat de industria alimentara, care poate fabrica produse la standarde europene prin prelucrarea produselor agricole existente din abundenta in zona.

Circulatia inovatiilor si crearea unei retele de IMM-uri apte sa devina furnizori pentru marii investitori straini din euroregiune fac parte din Strategia de dezvoltare a Euroregiunii DKMT.

Potentialul turistic al euroregiunii este neexploatat datorita unui marketing regional ineficient si absentei colaborarii in domeniul turismului intre operatorii zonali.

Din punctul de vedere a transporturilor, teritoriul euroregiunii poate fi considerat nod de legatura intre Europa Centrala si Balcani, fiind traversat de trei mari coridoare europene:

Coridorul feroviar si rutier nr. IV:
Dresden/Nurnberg?Praga?Viena/Bratislava?Budapesta?Arad?Timisoara?Bucuresti?Craiova?Constanta?Sofia?Thessaloniki/Plovdiv?Istanbul

Coridorul feroviar si rutier nr. X:
Salzburg?Ljubljana?Zagreb?Belgrad?Nis?Skopje?Veles?Thessaloniki. Parti componente:
(A).Graz?Maribor?Zagreb;
(B).Budapesta?Novi Sad?Beograd;
(C).Nis?Sofia (Dmitrovgrad?Istanbul Coridorul IV)
(D).Veles?Bitola?Florina.

Coridorul nr. VII:
Dunarea, in calitate de coridor de circulatie international.

Ideile de baza ale strategiei DKMT pentru integrarea zonei celor patru rauri se refera la cei patru I: informare, inovare, infrastructura si inter-relationare.

Strategia isi defineste obiectivele pe trei domenii:
1-O euroregiune model interculturala
2-Construirea unei economii bazate pe cooperare si transformarea regiunii in poarta de sud-est a Europei
3-Dezvoltare sustenabila pe coridorul ecologic Dunare?Cris?Mures?Tisa al Europei.

Crearea infrastructurii fizice si asigurarea unui flux continuu de informatii si inovatii sunt elemente esentiale pentru construirea cooperarii, iar turismul poate fi cel mai bun instrument de cunoastere si promovare a valorilor euroregiunii.

Realizarea retelelor de cooperare economica in DKMT presupune dezvoltarea unei baze de date cu accent pe identificarea potentialilor parteneri de afaceri si dezvoltarea activitatilor comune de cercetare si inovare.

O economie euroregionala bazata pe coridoarele de transport si comunicatii presupune organizarea sistematica de intalniri de afaceri si schimburi de experienta intre oamenii de afaceri din euroregione si din UE.

Dezvoltarea sustenabila a euroregiunii se va baza pe parteneriat, cooperarea in retele si marketing pro-activ.

Atragerea surselor de finantare europene in euroregiune va fi usurata de existenta unui sistem transfrontalier de transfer al inovatiilor, crearea unei baze de date cu parteneri deschisi spre cooperare, dezvoltarea unei retele de IMM-uri capabile sa fie furnizori ai marilor firme si promovarea turismului.

Printre proiectele de dezvoltare propuse amintim:
? infiintarea agentiei de stiri a euroregiunii
? elaborarea hartii turistice a euroregiunii
? construirea autostrazii Viena?Budapesta?Szeged?Arad?Timisoara?Lugoj?Bucuresti?Constanta
? reabilitarea caii ferate Timisoara?Moravita?Varset?Belgrad
? reabilitarea liniei de cale ferata Szeged?Kikinda?Timisoara
? sprijinirea deschiderii unor noi puncte de frontiera la Beba Veche, Ionel, Comlosu Mare, Socol
? dezvoltarea sistemului logistic al Euroregiunii DKMT prin dezvoltarea terminalelor pentru transportul combinat aerian, naval si rutier, dezvoltarea depozitelor de marfa si ambalare/conditionare a produselor, centrelor de distributie a marfurilor
? reabilitarea canalului Bega
? reabilitarea portului Szeged
? asigurarea transportului navigabil de persoane pentru turismul international
? introducerea cardului turistic DKMT
? construirea de piste pentru biciclete pe malurile raurilor Dunare, Cris, Tisa, Mures
? dezvoltarea unor trasee turistice tematice in euroregiune
? construirea de parcuri industriale transfrontaliere la Nadlac, Sannicolau Mare si Jimbolia
? infiintarea de incubatoare de afaceri, centre de inovare si firme de tip spin-off in jurul universitatilor
? practica transfrontaliera a studentilor din universitatile din euroregiune
? crearea unui lant de inovare pentru cultivarea semintelor
? producerea de biodiesel prin utilizarea uleiului de rapita
? realizarea unui portal informatic al economiei regiunii
? finantarea unei retele de centre de conferinte si reuniuni de afaceri euroregionale
? crearea unei baze de date in domeniul industriei electrotehnice, electronice si de constructii de automobile si piese auto

Sursele posibile de finantare pentru proiectele euroregionale sunt Phare CBC, Interreg, Cards, programele de vecinatate Romania?Serbia si Ungaria?Serbia, fondurile nationale de dezvoltare ale ministerelor din Ungaria, Romania si Serbia.

_________________

La elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Euroregiunii DKMT au participat noua specialisti, partea romana fiind reprezentata de domnii Bodo Barna, Nicolae Popa si Nicu Munteanu.

mmpr

Banat Business: e–Revista afacerii tale