Topul Competitivitatii 2004 cuprinde 60 de tari si regiuni grupate in functie de populatia lor (peste 20 de milioane de locuitori si sub 20 de milioane), printre care Romania se situeaza abia pe locul 54.

Cele mai competitive tari, luand in considerare cele 323 de criterii complexe de ierarhizare, sunt: USA, Canada, Australia, Taiwan, Anglia, Germania, Japonia, Coreea.

Vin foarte tare din urma si se situeaza pe locuri bune China si India, tari preferate pentru subcontractarea productiei si outsourcing datorita raportului favorabil dintre costul redus al fortei de munca si calitatea oferita.

Printre regiunile competitive putem aminti Bavaria, Catalonia (Barcelona), Ille de France, Scotia, Lombardia, Zhejiang, Maharashtra, Singapore sau Sao Paolo.

Strategia Lisabona, care propunea o Uniune Europeana situata in anul 2010 pe locul 1 in Topul celor mai competitive economii bazate pe cunoastere si absorbtia fortei de munca inalt calificate, a esuat. Expertii europeni nu au luat in considerare faptul ca extinderea UE prin integrarea tarilor din Centrul si Estul Europei va scadea competitivitatea pietei europene. Noii veniti sunt mai putini competitivi decat media europeana.

Statisticile vorbesc cel mai bine.

La nivelul marilor jucatori globali, pe primul loc se situeaza America de Nord (SUA, Canada si Mexic), cu o medie de 76,6 puncte din 100.

Pe locul al doilea este zona Asia-Pacific (13 tari si doua regiuni cheie), cu 70 de puncte.

UE 15 (Uniunea Europeana pe vremea cand avea doar 15 tari membre) cumula 71,1 puncte in topul competitivitatii, insa UE 25 (25 tari si 6 regiuni cheie) are o scadere semnificativa la doar 60 de puncte.

Pasii posibili pentru Europa viitorului presupun inovarea radicala in management pe directia managementului competitivitatii si valorii si crearea unei retele de centre de competitivitate europeana.

Este viziunea propusa de Sectiunea Competitivitate-Inovare-Productica-Calitate-Mediu a camerei de comert timisorene, care considera ca putem dezvolta unul dintre aceste centre de competitivitate europene pe platforma Centrului Regional de Afaceri si Promovare a Activitatilor Economice al CCIAT.

Centrul ar urma sa antreneze cooperarea universitatilor, agentiilor de dezvoltare, administratiei publice, partidelor politice si mediului de afaceri, in special a membrilor CCIAT si firmelor de top.

Experienta multinationalelor ce au investit in Banat privind adaptarea mentalitatii fortei de munca romanesti la cultura organizationala a investitorului strain sau atragerea autoritatilor intr-un parteneriat public-privat real si nu doar declarativ cu mediul de afaceri sunt doar doua propuneri facute de participantii la masa rotunda pe tema centrelor si retelelor de competitivitate.

Un program ?Timisoara ? oras eficient energetic?, orientarea proiectelor de diploma, masterat si doctorat spre cercetarea aplicativa si nevoile firmelor si atentia acordata designului si imaginii vizuale a firmei pentru succesul unui brand sunt alte preocupari ce vor fi avute in vedere.

Competitivitatea inseamna flexibilitate (varietatea si cantitatea ofertei, durata redusa de asimilare a noi produse), valoare si pozitie in piata (un raport bun pret (cost)/calitate), lichiditate (capital suficient) si eficienta economica.

Calitatea ergonomica si estetica devine tot mai importanta pentru bunurile de larg consum.

Impactul asupra mediului este o componenta luata serios in calcul atunci cand se apreciaza valoarea si pozitia in piata a unei firme.

Managementul bazat pe procese si orientat spre competitivitate (just in time, sincronizare, productie fara stocuri, zero defecte, orientarea spre nevoile clientului) este impus de globalizarea pietelor.

Obiectivele ambitioase fixate pe termen lung pot fi atinse doar prin reengineering, adica prin imbunatatiri radicale in management si tehnologie.

Tehnologiile inalte si de varf, cu consumuri energetice reduse, biotehnologiile, tehnologia informationala si serviciile pentru sanatate sunt tendinte ale pietei de care Romania trebuie sa tina cont pentru dezvoltarea sa durabila.