? Micii producatori agricoli integrati in structuri unitare vor avea o putere de negociere marita


?Centrul de Informare-Incubare Agroindustrial Romano-Maghiar? raspunde nevoii de creare a unor structuri agrare moderne si functionale in judetul Timis.

Micro-regiunea formata din localitatile Recas, Becicherec, Sandra, Varias, Gelu, Biled, Sannicolau Mare, Cenad, Gotlob si Tomnatic se poate lauda cu o traditie bogata in cultivarea legumelor si fructelor, traditie utila pentru relansarea activitatilor agricole aducatoare de venituri.

Schimbul de informatii si transferul de tehnologii si know-how intre ?Centrul de Informare-Incubare Agroindustrial? si Centrul agricol ?Morakert? din Morahalom/ Ungaria pot duce la crearea unor structuri agricole integrate sub forma cooperativelor de productie, aprovizionare, desfacere si servicii de tip occidental. Micii producatori agricoli integrati in astfel de structuri vor beneficia de o reprezentare unitara pe piata si vor avea un control asupra preturilor printr-o putere de negociere marita.

Marketingul agricol, calitatea produselor, protectia mediului prin practicarea unei agriculturi biologice si ecologice si accesarea fondurilor de finantare europene destinate agriculturii si mediului rural vor fi in sfera de preocupari si interese a centrului.

Stabilirea unor reguli unitare de productie va asigura un nivel constant de calitate a produselor si va permite aplicarea unei strategii de piata pentru echilibrarea raportului dintre cerere si oferta.

Legumicultorii vor beneficia de exemplul de buna practica al partenerilor maghiari care vor transfera din experienta lor in domeniul cooperativelor agricole de tip occidental.


? Cooperativa realizeaza sortarea, ambalarea, depozitarea si valorificarea comuna a produselor


Cooperativa de aprovizionare, desfacere si servicii ?Morakert? si Uniunea Agricultorilor si Intreprinzatorilor din Morahalom s-au infiintat pentru a realiza o aprovizionare comuna cu input-uri (seminte, ingrasaminte) si pentru a desface si comercializa produsele agricole realizate de 1.500 de mici producatori din zona ce exploatau fiecare o suprafata de 3-5 ha.

Axata in principal de productia de legume si fructe, cooperativa are ca scop principal asigurarea pietelor de desfacere pentru producatorii individuali.

Procesul de productie este responsabilitatea producatorilor individuali care insa beneficiaza de informatii si consultanta din partea specialistilor cooperativei pentru obtinerea unor produse la standarde calitative europene.

Prin investirea intr-un centru de colectare dotat cu depozite, hala frigorifica si aparate pentru sortare si manipulare, cooperativa realizeaza procesele de sortare, clasificare, ambalare, depozitare si valorificare comuna.

Piata de desfacere este reprezentata de pietele externe (30-40%), lanturile de supermarketuri, angrosistii si procesatorii (industria prelucratoare). Se pune un accent deosebit pe receptia produselor agricole de la producatorii membri pentru garantarea unei calitati constante a produselor livrate catre retelele de valorificare. Ponderea este detinuta de produse ecologice si biologice, iar membrii cooperativei beneficiaza de cursuri de instruire tehnologica.

Fata de membri, cooperativa functioneaza ca o societate non-profit, interesul constand doar in recuperarea cheltuielilor proprii si investirea in dotarile si utilitatile necesare.

Cooperativa lucreaza in retea cu celelalte cooperative din Asociatia Cooperativelor de Productie, Desfacere si Furnizare de Servicii din Ungaria, toate aceste structuri fiind acreditate conform standardelor U.E.


? Un microlaborator mobil pentru analiza si testarea solului si pentru testari microbiologice va fi dotat din finantarea europeana


Acesta este drumul ce va trebui urmat si la noi. Unul dintre partenerii ?Centrului de Informare-Incubare Agroindustrial? are experiente acumulate deja in acest sens. Este vorba despre ?Asociatia Agricultorilor Crestini Maghiari? din Dumbravita.

Aceasta organizeaza cursuri de invatamant agricol pentru fermieri sub genericul ?Spicul de argint si de aur?, realizeaza activitati de aprovizionare cu seminte si ingrasaminte printr-o societate de tip Agromec achizitionata in 1997, organizeaza vizite de documentare pentru micii producatori agricoli membri la targuri si expozitii agricole din Ungaria si Romania, colaboreaza cu statiuni agricole de cercetare si a creat un centru propriu de informatii si consultanta agricola.

Asociatia a infiintat deja 17 cercuri locale de gospodari in Timis si stimuleaza practicarea agriculturii ecologice si biologice.

Scrierea de proiecte pentru obtinerea de finantari europene si pentru pregatirea agriculturii pentru aderarea la piata europeana este o alta preocupare.

Acest centru de informare-incubare va permite si dotarea unui microlaborator mobil pentru analiza si testarea solului si pentru testari microbiologice.

De asemenea, a fost deja elaborat un caiet de lucru pentru micii producatori agricoli din domeniul horticulturii, unde se dau sfaturi practice privind cultivarea legumelor, pomicultura si compostarea gunoiului de grajd.


? Merita sa faci afaceri cu vecinii daca vrei ca increderea sa creasca si ambele parti sa castige


Tot agricultura - mai precis Agricultura incontro? - a fost tema unei alte dezbateri, organizate in cadrul proiectului ?Celodin?, care doreste sa pregateasca sectorul civic local din comunitatile rurale pentru accesarea fondurilor si crearea de ferme europene.

Crearea unei baze pentru cooperarea regionala, formarea unei retele de centre de resurse regionale Celodin (www.odl.celodin.hu), dezvoltarea microregiunilor si trainingul pentru asociatiile comunitare sunt rezultate urmarite de acest proiect.

Expertul olandez Hans Glas a prezentat modelele europene ale fermelor familiale olandeze. Aceste ferme se mostenesc in familie de la o generatie la alta, terenul agricol fiind prea scump pentru ca oameni din alte categorii profesionale sau sociale sa investeasca pentru crearea sau cumpararea unei ferme. Cei interesati prefera sa cumpere teren si ferme in Europa Centrala si de Est.

Problema principala a fermierilor olandezi este razboiul preturilor practicat de marile retele de supermarketuri care isi atrag clientii prin reducerea preturilor produselor agricole. Mai ales produsele lactate sunt utilizate pentru politicile promotionale de atragere a clientelei, dar pretul prea scazut are un efect pervers prin faptul ca produsele prea ieftine ajung sa isi piarda valoarea in perceptia consumatorilor.

Domnul ing.Virgil Bunescu a prezentat un model agricol de succes implementat de domnia sa la Giarmata. Exista trei modalitati de a pierde bani, spunea domnul Bunescu. Cu femeile pierzi bani frumos, la jocurile de noroc ii pierzi repede, iar in agricultura ii pierzi sigur. Pentru a nu confirma aceasta prejudecata, domnia sa a tinut sub control strict numarul de personal angajat doar pentru nevoile impuse de activitatile desfasurate, lucreaza cu persoane calificate care au fost pensionate anticipat, ce se pricep la munca si sunt disciplinati si a creat un mod de lucru bazat pe libertate si initiativa in munca acordata angajatilor. Fiecare ia singur decizii la nivelul sau de competenta pentru a-si organiza munca, stie ce are de facut si apeleaza la sefi pe telefonul mobil doar cand nu se descurca singur. Libertatea presupune insa si responsabilitate pentru lucrul bine facut.

Considerand ca asocierea si intrajutorarea duc la progres, domnul Bunescu si asociatii sai straini doresc sa faca afaceri cu vecinii din comunitate pentru ca ambele parti sa castige, increderea sa creasca si sa isi creasca in timp propriii clienti.

Cei trei asociati de la Giarmata aduc fiecare calitati necesare afacerii: capacitatea de a gestiona banii a asociatului evreu, rigoarea si disciplina neamtului si abilitatea romanului de a se descurca in situatii dificile si de a se adapta specificului local.

Samanta vanduta producatorilor este insotita cu sfaturi si consultanta tehnologica pentru a da roade si a fi de folos fermierilor.

Calitatea constanta si ridicata a productiei si promovarea tehnologiilor moderne sunt esentiale pentru accesul pe piete externe sau pentru a obtine contracte cu procesatorii.

Asociatiile care reusesc sunt create de jos in sus, de bunavoie si pentru ca raspund unui interes resimtit si asumat de membri si nu de sus in jos, cu forta. Un exemplu este crearea unor asociatii familiale pentru productia de legume in gradina si sere si asocierea lor intr-o cooperativa pentru valorificarea comuna a productiei.

Subventiile trebuie, de asemenea, canalizate prin intermediul asociatiilor de producatori.

Atat viitoarea Piata de Gros din Timisoara, cat si centrele de colectare si valorificare a legumelor de tip Pencoop au nevoie sa fie legate la un sistem coerent de productie, cu calitate controlata, pentru a fi eficiente.

Cooperativele pot functiona si pe langa marii procesatori de lapte, ulei sau carne pentru a creste forta de negociere a preturilor obtinute de micii producatori.