Conventia regionala a multiplicatorilor de informatie europeana ce a avut loc la Timisoara si-a propus sa aduca la nivel local informatia utila despre aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Strategia de informare si comunicare interna privind aderarea are ca parteneri Ministerul Integrarii Europene (informatii despre stadiul negocierilor si programele de finantare), Agentia pentru Strategii Guvernamentale (cercetarea opiniei publice privind atitudinea cetatenilor), Ministerul Agriculturii (agricultura si dezvoltare rurala, programul SAPARD), Ministerul Administratiei si Internelor si Delegatia Comisiei Europene in Romania. Delegatia Comisiei Europene este un fel de guvern din umbra al Romaniei, un ochi critic, ce monitorizeaza actiunile guvernamentale si sugereaza corectii.

Obiectivele strategiei de informare se refera la explicarea politicilor publice privind aderarea, cresterea expertizei sectoriale pe domenii specializate de activitate si cresterea transparentei in alocarea si utilizarea fondurilor programelor de pre-aderare.

Cunostintele deficitare ale populatiei in privinta efectelor procesului de integrare europeana impun o descentralizare a procesului de comunicare europeana in momentul in care s-a constituit deja Grupul de lucru insarcinat cu elaborarea proiectului Tratatului de Aderare a Romaniei la UE.

Intervalul 2004-2007 reprezinta o provocare uriasa pentru Romania, care trebuie sa profite din plin de oportunitatile oferite de aderare.

Instrumentele de comunicare si informare europeana sunt centrele de informare europeana ?Europa?, reteaua multiplicatorilor de informatie europeana, publicatiile, site-urile Internet (www.mie.ro, www.sapard.ro, www.infoeuropa.ro, www.15-25.ro), linia verde (eurodispecer: 080 080 2007 si network helpdesk: 080 100 2007) si organizarea de evenimente (Ziua Europei etc.).

Avalansa de noi prevederi legislative pentru armonizarea legislatiei romanesti cu cea europeana subliniaza certitudinea oficialilor europeni ca ?avem legi, dar ele nu se aplica?. Oamenii se intreaba pe buna dreptate daca avem capacitatea de a implementa pe termen scurt noile legi si de ce dureaza atat de mult sa primesti raspunsul la o cerere de finantare. Exista senzatia ca am inlocuit birocratia romaneasca cu un monstru birocratic european, insetat de hartii si raportari.

Dezbaterea despre formulele optime de regionalizare in Romania a fost amanata pentru anul 2005, dupa alegerile generale. Utilizarea fondurilor alocate dezvoltarii regionale impune definirea precisa a instrumentelor de cooperare si munca pe baza de contract intre consiliile judetene, agentiile de dezvoltare si unitatile de implementare. Regiunile europene eficiente au o populatie de 1,5-2 milioane de locuitori si sunt structuri stabile, capabile sa administreze fonduri si programe importante.

Constatand ca informatiile ajung greu la someri, pensionari sau in mediul rural, Ministerul Integrarii Europene a creat Consiliul Consultativ pentru negocieri al negociatorului sef si Comitetul de Transparenta, iar grupuri specifice au programe distincte destinate lor (copiii intre 8 si 12 ani, tinerii intre 15 si 25 de ani si persoanele din mediul rural). Pe lista multiplicatorilor de informatie europeana vor fi adaugati si preotii Bisericii Ortodoxe Romane datorita faptului ca au acces larg la populatie.

Europenii vor finanta si un serial de televiziune ce se va desfasura in decorul unei crasme a satului romanesc, acolo unde Gica Contra va purta discutii in contradictoriu cu personajul activ si pozitiv reprezentat de cetateanul intreprinzator, ce acceseaza fondurile si oportunitatile momentului. Va aparea si personajul ziaristului ce lanseaza ultimele informatii, dar si zvonuri si euro-mituri false. In final, evident, perdantul va fi personajul negativ, pesimistul Gica Contra, ce va vedea ca schimbarea se intampla oricum, cu sau fara el.

Este necesara informatia europeana specializata pentru IMM-uri, prin intermediul patronatelor, camerelor de comert si EuroInfoCentre-lor, cu privire la standardele de calitate si de mediu sau la perioadele de tranzitie negociate la capitolele incheiate provizoriu.

Incepand cu 1997, Timisul a primit din partea Uniunii Europene o asistenta financiara de aproximativ 60,5 milioane euro pentru 128 de proiecte finantate. De asemenea, un proiect cu privire la deponeul ecologic zonal in valoare de 34 de milioane de euro este in studiu la Directia de Politica Regionala a Comisiei Europene. Cele 100 de milioane de euro inseamna putin fata de valorile triple ale fondurilor ce ne vor fi alocate dupa aderare.

Capacitatea de absorbtie a fondurilor comunitare trebuie sa se tripleze nu doar in Timisoara si in orasele mari, ci si in mediul rural si in micile orase. O redefinire a spatiului rural se impune si ea, avand in vedere faptul ca doar satele si comunele sunt eligibile pentru fonduri din programul SAPARD, desi multe dintre micile orase isi bazeaza dezvoltarea pe agricultura si industria alimentara.

Testarea sistemului de finantare europeana implica un efort din partea finantatorilor, ce ar trebui sa stie mai bine ce merge si ce nu merge, care sunt povestile de succes, dar si insuccesele. Trebuie sa invatam din propriile greseli si din derularea proiectelor anterioare pentru a face corectiile necesare. De aceea, la inchiderea fiecarui program important ar trebui organizate evenimente de bilant pentru prezentarea rezultatelor concrete ale proiectelor derulate si editate publicatii de informare cu privire la impactul proiectelor, problemele ivite si sugestiile de imbunatatire. Ne lipsesc specialistii ce pot efectua studii de impact, iar mass-media ar trebui sa evidentieze atat birocratia, coruptia si alocarea preferentiala a fondurilor, cat si povestile de succes din care pot invata ceilalti aplicanti.