Sumele obtinute in negocieri pentru agricultura se ridica la aproximativ 4,721 miliarde de euro pentru perioada 2007-2009, din care 3,921 miliarde euro sunt alocati pentru mecanismele Politicii Agricole Comune si dezvoltare rurala (capitolul Agricultura), iar circa 0,8 miliarde euro se estimeaza pentru proiecte finantate din fondurile structurale (FEOGA Orientare).
Pentru agricultura se are in vedere, similar celorlalte 10 noi state membre, introducerea graduala a platilor directe, pe o perioada de 10 ani, pornind de la 25% nivelul platilor directe alocat celor 15 state membre in 2007.
Suma propusa pentru platile directe pentru Romania in cei 3 ani este de 881 milioane de euro, cuprinzand alocarile financiare pentru produsele sau sectoarele pentru care se stabilesc cote, suprafete de referinta sau plafoane nationale. Aceste sume nu necesita cofinantare de la bugetul national.
Suma propusa de 732 milioane euro pentru masurile de piata (interventia pe piata si restitutiile la export) nu necesita co-finantare. Aceste sume vor fi acordate incepand cu anul 2007, proportional in fiecare an. Interventia pe piata este instrumentul de stabilizare a preturilor pe piata prin achizitionare si stocaj public sau privat al produselor, in situatiile in care preturile la produsele sensibile (cereale, produse lactate etc.) scad, afectand piata si veniturile fermierilor.
Restitutiile la export inseamna acordarea pentru anumite produse exportate (lapte si produse lactate, carne vita, cereale, fructe si legume, produse din zahar, produse procesate) a diferentei dintre pretul de export si pretul mondial, avand in vedere ca Uniunea Europeana produce in general la preturi mai mari decat cele mondiale.
Suma aferenta dezvoltarii rurale reprezinta 2,308 milioane de euro angajamente in cei 3 ani. Co-finantarea de la bugetul de stat este 20%. Conform metodologiei de acordare a acestor fonduri, sumele angajate in anul ?n? trebuie cheltuite pana in anul ?n+2?. In total pentru dezvoltarea rurala prin sectoarele non-agricole (servicii, industrializarea produselor agricole, agroturism) s-au obtinut aproximativ 2,3 miliarde de euro plus inca aproximativ 0,8 miliarde pentru proiecte finantate din fondurile structurale (FEOGA Orientare).
In ceea ce priveste suprafata cultivabila cu cereale, s-a obtinut o suprafata de baza eligibila pentru subventii de 7 milioane de hectare, ceea ce reprezinta aproape 102% din estimarea initiala.
Pentru sectorul zootehnic. La toate animalele pentru care UE acorda subventii, s-a obtinut peste 80% din cat s-a cerut si chiar 100% (pentru vaci care alapteaza si pentru vitei pentru sacrificare).
In ceea ce priveste negocierea cotelor, acestea se acorda pe baza mediei productiilor obtinute intr-o perioada de referinta.
In ceea ce priveste zaharul, negocierile au fost extrem de dure, avand in vedere productia scazuta obtinuta de Romania in anii trecuti (productia medie din perioada 1998-2002 fiind de 99.000 tone, cu numai 55.000 tone in 2000) si a faptului ca Romania este tara net importatoare de zahar. Totusi, s-a obtinut o cota totala de zahar (cota pentru zaharul din sfecla, plus o cota de procesare a zaharului din trestie), care, impreuna cu izoglucoza, acopera integral consumul intern real al Romaniei. Aceasta cota este de peste 4 ori mai mare decat cea vehiculata in presa ca fiind propunerea Comisiei Europene.
Si in domeniul laptelui negocierile au fost dificile, datorita faptului ca numai 40% din laptele produs in perioada de referinta in Romania corespunde parametrilor comunitari de calitate (germeni, celule somatice). S-a obtinut o cota de peste 3 milioane de tone, dintre care peste 1 milion pentru livrarile la unitatile de procesare si aproape 2 milioane de tone pentru vanzari directe la consumatori, precum si o cota de restructurare (consumul propriu in gospodarii) de 106.995 tone.
Romania a solicitat si a obtinut
? o perioada de tranzitie de 3 ani (pana la 31.12.2009):
- pentru modernizarea si retehnologizarea
... unitatilor de taiere si alinierea la cerintele europene a unitatilor de procesare a carnii (26 unitati)
... unitatilor de procesare a carnii de pasare (2 unitati)
... unitatilor de procesare a laptelui (28 unitati),
- pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte
- pentru conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut.
? incadrarea in categorii a zonelor viti-vinicole.
? o perioada de tranzitie de 8 ani dupa aderare (pana la 31.12.2014) pentru inlocuirea viilor hibride interzise cu vii nobile si replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cat si o recunoastere a suprafetei actuale plantate cu vie (doar 30.000 ha hibrizi interzisi care trebuie inlocuiti din 130.000 ha, cat se estimase initial). Viile hibride plantate pe suprafete mai mici de 0,1 ha nu trebuie inlocuite.
? drepturi suplimentare de plantare a vitei de vie pentru vinuri de calitate cu denumire de origine controlata si struguri de masa, de 1,5% din suprafata totala cultivata cu vita de vie.
? dreptul de adaugare a zaharozei pentru imbogatirea musturilor in zahar in vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor.
? recunoasterea si protectia denumirilor de origine si geografice pentru:
13 bauturi spirtoase din prune, respectiv ?tuica?, ?horinca? si ?turt?
5 bauturi spirtoase din distilat de vin, respectiv ?vinars?
7 tipuri de lapte
3 tipuri de iaurt
1 lapte batut
4 tipuri de cas
21 de tipuri de branza
26 de tipuri de cascaval
8 tipuri de telemea
1 tip de salam (Sibiu)
1 tip de carnati (Plescoi)
2 tipuri de paine
2 tipuri de covrigi
1 tip de placinta
1 magiun
? recunoasterea si protectia denumirii generice pentru bautura spirtoasa ?palinca?.
? derogare de la normele sanitar-veterinare pentru producerea prin mijloace traditionale pentru 58 de tipuri de branza si produse lactate de vaca, oaie, capra si bivolita produse prin tehnologii traditionale
? posibilitatea utilizarii a 20% din fondurile destinate dezvoltarii rurale pentru suplimentarea platilor directe (top-up).
? o perioada de 3 ani (pana la data de 31.12.2009) pentru utilizarea produselor de protectie a plantelor omologate in prezent in Romania si care contin urmatoarele substante active incluse in Anexa I a Directivei 91/414/CEE: sulf, acetoclor, dimetoat si respectiv de 2 ani pentru substanta activa 2,4 D, cupru (sub forma de sulfat, oxiclorura sau hidroxid).
Rezultatele principalelor solicitari cu impact finaciar
1) Suprafata de baza pentru care se beneficiaza de schema de plati directe = 7.012.666 ha
2) Productia la ha pentru cereale = 2.650 t
3) Prima de abatorizare sau export pentru bovine = 1.233.000 cap, din care:
-tauri, juncani, vaci, vitele = 1.148.0000 cap
-vitel (bovine masculi) = 85.000 cap
4) Prima speciala pentru vacile care alapteaza = 150.000 cap
5) Prima speciala pentru bovine masculi pentru ingrasare = 452.000 cap
6) Plati suplimentare anuale, sub forma de plati pe cap de animal si plati pe suprafata = 858.260 euro
7) Prima pentru ovine acordata producatorilor de miei grei si miei usori = 5.880.620 cap
8) Plati suplimentare ovine = 6.216.782 euro
9) Cota de productie de lapte = 3.057.000 t, din care
-pentru livrare la fabrici = 1.093.000 t
-pentru vanzari directe = 1.964.000 t
Rezerva restructurare = +188.400 t
10) Cota de zahar:
- sfecla zahar = 109.164 t
- cota procesare = 329.636 t
- izoglucoza = 9.981t
11) Seminte (ajutoare pentru productie):
-orez = 100 t
-altele = 2.294 t
12) Hamei = 198 ha
13) Cantitate maxim garantata de tutun brut pentru aplicarea sistemului de prime, cote de productie si ajutor specific acordat grupurilor de producatori = 12.312 t
14) Suprafata maxim garantata cultivata cu nuci, eligibila pentru plati directe la data de 1 ianuarie 2007 = 1.645 ha
Noua Politica Agricola Comuna, a carei aplicare va incepe din 2007, prevede:
? promovarea masurilor de dezvoltarea rurala;
? eliminarea treptata a cotelor de productie (pana in anul 2013),
? modularea/ reducerea treptata a platilor directe si transferul catre dezvoltare rurala,
? introducerea schemei de plati unice pe ferma/ decuplarea majoritatii platilor directe de productie;
? reducerea subventiilor si conditionarea acestora de respectarea normelor de siguranta alimentara, mediu si ingrijire/ bunastare a animalelor etc.
? revizuirea politicii de piata (se tinde spre reducerea ajutoarelor financiare pentru fermieri, reducerea preturilor comunitare la produse agricole pentru a atinge un nivel cat mai apropiat de preturile mondiale, eliminarea cotelor, incurajarea competitivitatii etc.).
Pentru viitoarele state membre, diversificarea activitatilor in zonele rurale este mai importanta si mai utila decat stimularea cu prioritate a activitatii agricole.
Exista un numar mare de ferme de (semi)subzistenta care trebuie sustinute financiar pentru a-si consolida exploatatia si a deveni competitive.
Decuplarea si plafonarea ajutoarelor pentru productie, conform noii PAC, va lasa o marja de manevra mai mare agricultorilor si le va permite sa joace un rol mai complex in zonele rurale in domenii ca: protectia mediului, servicii diverse etc.
Cele cinci domenii strategice pentru Romania vor fi:
1) dezvoltarea rurala,
2) suprafata cultivabila pentru cereale,
3) zootehnie-cresterea animalelor,
4) sectorul viti-vinicol,
5) agro-industrie (prelucrarea zaharului si lapte).

