Raportul "Romania: An Assessment of the Lisbon Scorecard" este o evaluare in premiera a gradului de compatibilitate a Romaniei cu Strategia de la Lisabona, folosind o metodologie a Centrului pentru Reforma Europeana (CER) din Londra. Documentul a fost elaborat de Grupul pentru Economie Aplicata, divizie a Societatii Romane de Economie, condusa de prof. univ. dr. Daniel Daianu.

Pe langa evaluarea situatiei curente, raportul ofera directii orientative pentru actiuni viitoare compatibile cu Agenda Lisabona. Strategia de la Lisabona nu este obligatorie, dar in cazul Romaniei ar trebui sa fie o prioritate, deoarece ofera solutii pentru o dezvoltare economica coerenta.

Ce este Agenda Lisabona?

Agenda Lisabona urmareste ca Uniunea Europeana sa devina, pana in 2010, cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume. Tintele Agendei Lisabona se refera la consolidarea si unificarea mediului de afaceri, stimularea crearii, absorbtiei, difuziei si exploatarii cunostintelor, imbunatatirea protectiei si coeziunii sociale.

De ce este importanta pentru Romania?

Agenda Lisabona trebuie considerata un reper esential pentru Romania, pentru ca ofera directiile unei dezvoltari economice coerente. Investitiile in educatie, transfer tehnologic, cercetare-dezvoltare si inovare reprezinta pilonii cresterii economice sustenabile prin: cresterea valorii adaugate a productiei interne, imbunatatirea comportamentului investitional si de economisire, cresterea mobilitatii angajatilor, reducerea barierelor din mediul de afaceri.

Unde se gaseste Romania in contextul Agendei Lisabona?

Acesta este primul exercitiu de evaluare a Agendei Lisabona pentru Romania, pe 5 coordonate principale.

Scala de evaluare este de la A (maxim) la E (minim), fiecare cu trei grade de senzitivitate.

Aceste scoruri reflecta plasarea Romaniei nu fata de tintele Agendei Lisabona, ci fata de performantele actuale ale Uniunii Europene largite. Motivul acestei abordari este ca UE insasi nu este inca deplin pregatita pentru indeplinirea Agendei Lisabona si, in plus, unele dintre tintele de la Lisabona sunt inca prea indepartate pentru economiile in tranzitie.


I. Inovare si cercetare
? La indicatorii privind crearea de cunostinte, Romania se plaseaza slab: intensitatea cercetarii dezvoltarii: 0.38% din PIB (fata de o tinta de 3%), din care 48.4% finantata de guvern, 44.6% finantata de firme private si 7% finantata extern. Ajutoarele de stat pentru cercetare-dezvoltare sunt foarte scazute (numai 8 milioane de euro), in conditiile in care ele intra in obiectivele orizontale incurajate de UE. O alta problema este necesitatea schimbarii rolului si eficientei institutelor publice de cercetare.

Un calcul alternativ, bazat pe includerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din industria de IT (omise practic din statistica oficiala) si aproximate prin cheltuielile cu personalul (industria informatica fiind intensiva in resurse umane), indica cifre mai mari, dar tot mult sub nivelul mediu din UE si din tarile candidate: 0.56% din PIB, din care 29% finantata de guvern, 65% finantata de firme private si 6% finantata extern.

? Romania inregistreaza insa progrese la indicatorii privind difuzia de cunostinte:
Numarul utilizatorilor de internet s-a dublat in 2002 fata de 2001, ajungand la 806 utilizatori la 10.000 de locuitori; 4.5% din gospodarii au acces la internet.
Progrese in promovarea sectorului de IT si a conceptului de e-government.
Transfer tehnologic important prin intermediul investitiilor straine directe; exporturile intensive in tehnologie sunt 18% din total, dublu fata de acum 10 ani.

? Suntem inca preponderent o economie bazata pe factori cantitativi, care produce in regim de specializare vertical si de aceea competitia are loc prin pret si nu prin inovare. Tehnologia este in cea mai mare parte importata/transferata din exterior (ceea ce nu este surprinzator), iar asimilarea acesteia este esentiala pentru cresterile de productivitate.

II. Liberalizare
Liberalizarea a inregistrat progrese semnificative in telecomunicatii, transport si servicii financiare, dar a ramas in urma in sectorul energetic.

III. Mediul de afaceri
S-au imbunatatit conditiile pentru infiintarea de noi firme (dureaza 27 de zile si costa 11.7% din venitul de locuitor), dar persista bariere de intrare si iesire pe piata sub forma implementarii incomplete a legislatiei de competitie si a ajutoarelor de stat mari (media pe ultimii patru ani: 4.5% din PIB in Romania, fata de 1% in UE).

IV. Nivelul angajarii si coeziunea sociala
Somajul este scazut, dar trendul este negativ si se vor inregistra pierderi de competitivitate in absenta unor relocari importante intre sectoare. 40% din populatia angajata ar trebui sa isi schimbe domeniul de activitate pentru ca structura productiei din Romania sa se ajusteze la standarde europene (in 1990, necesarul de relocare era de numai 30%). In plus, nivelul educatiei permanente este foarte scazut: doar 1.3% din adulti urmeaza diverse forme de perfectionare.

V. Dezvoltare durabila
Indeplinim acordul de la Kyoto privind emisiile de gaz si avem o pondere mare a energiei reinnoibile (27%), dar stam prost la tratarea apei si la managementul deseurilor, precum si la intensitatea energetica a economiei (prea mare).


Excelenta Sa, domnul Quinton Quayle, ambasadorul Marii Britanii in Romania, a afirmat, cu privire la acest subiect:

"Lisabona vorbeste despre reforme economice intr-o lume in schimbare si plina de provocari. Mai multa competitivitate si flexibilitate, dezvoltarea mediului antreprenorial, forta de munca educata ,o administratie care sa incurajeaze activitatea economica, incurajarea inovarii si a ideilor. Strategia Lisabona vorbeste despre sangele economiilor moderne si dinamice.
Lisabona pentru Romania reprezinta convergenta economica.
Administrarea in mod reusit a unei economii se aseamana un pic cu o dieta. Cel mai periculos moment este atunci cand te uiti la cantar si crezi ca ai pierdut suficient din greutate pentru a te putea relaxa un pic. Asadar Romania trebuie sa fie vigilenta. Acum nu este momentul sa se relaxeze si sa petreaca.
Vreau sa subliniez doua arii: crearea de locuri de munca durabile si incurajarea investitiilor si a unui mediu de afaceri mai bun. Reforma economica construita in cadrul unui mediu de afaceri transparent, cu institutii puternice si durabile, este esentiala pentru atragerea mai multor investitii straine directe. Cifrele pentru investitii straine directe in Romania au reprezentat mai putin de 100 de dolari pe cap de locuitor in 2003. Romania incearca sa prinda din urma actualele si noile state membre ale Uniunii Europene, care se reformeaza la randul lor. Investitiile straine directe aduc nu numai locuri de munca, ci si noi competente si idei pentru a consolida reforma structurala.Sustinerea firmelor mici si a activitatilor antreprenoriale sunt esentiale.
Avem nevoie de oameni care creeaza bogatie in sectorul privat, functionari publici care promoveaza reforma, academicieni si profesori care pregatesc viitoarea generatie si mass media care pot raspandi mesajul referitor la importanta transformarii economice in intreaga tara."