Mircea Geoana este primul ministru de externe al Romaniei care s-a intalnit la sediul CCIAT cu reprezentanti ai mediului de afaceri si diplomatic din Regiunea de Vest. Expunerea domniei sale pe tema ?Banatul, varf de lance pentru investitii si dezvoltare? a impresionat placut audienta prin mesajele transmise, viziunea descrisa, optimismul debordat si abordarea strategica a dezvoltarii relatiilor economice internationale.

Integrarea europeana a Romaniei este o problema de interes national ce nu trebuie politizata

Nu ne mai intrebam daca si cand se va integra Romania in Europa, afirma Geoana, ci in ce conditii ne reintegram organic, ca societate, in valorile occidentale. Cum vom sti sa profitam de aceasta sansa istorica ce i se ofera Romaniei si de pachetul financiar generos pentru noii veniti? Este vorba despre 3 miliarde de euro in intervalul 2004-2006 si de 11,5 miliarde de euro in 2007-2009. Intrebarea este daca vom fi capabili sa absorbim aceasta injectie de capital pe termen scurt si fara precedent in istoria tarii. Trebuie create in acest scop parteneriate public-private la nivel local care sa invete din experienta practica a Spaniei si Greciei in privinta finantarilor europene.

Legea descentralizarii administrative, crearea corpului prefectilor profesionisti neangajati politic si legea salarizarii bazate pe performanta in administratia publica sunt cateva initiative ambitioase ce isi propun sa vina in intampinarea criticilor europene cu privire la ritmul lent al reformelor.

Regiunile dezvoltate, cu spirit antreprenorial si situate in proximitatea granitelor Europei sunt primele ce vor profita de integrare. Regiunea de Vest se afla in aceasta pozitie favorabila si nu trebuie sa rateze startul acestui proces.

Acordul cu FMI pentru 2005-2006 va garanta o predictibilitate a evolutiilor macroeconomice, creditarea sistemului economiei reale, controlul si transparenta ajutoarelor de stat si eliminarea reesalonarii datoriilor bugetare. Toate aceste masuri vor asigura sanse egale pentru firme si un cadru de competitie onesta bazata pe o alocare nepolitizata a resurselor.

Principalul atu al Romaniei?in viziunea ministrului de externe?este expertiza si cultura tehnica de engineering a specialistilor romani ce poate fi pusa la dispozitia investitiilor straine productive, iar punctele slabe deriva din lipsa elitelor competente in administratia publica si spiritul antreprenorial modest. Investitia in educatia tinerelor talente romanesti inseamna instituirea sistemului de burse private, programele de internship si stagii de practica, programele de multiculturalitate. Ministrul de externe a lansat marilor firme provocarea de a se apropia de universitati si de studentii valorosi prin programe alternative de finantare pentru pastrarea in tara a creierelor si talentelor romanesti.

Euroregiunile vor beneficia de finantari transfrontaliere pentru infrastructuri, de modernizarea vamilor si punctelor de trecere a frontierei. Europa nu a inclus initial Romania in planurile de dezvoltare a retelelor de transport transnationale. Trebuie sa recuperam acum acest handicap. Deschiderea punctului de trecere a frontierei Cenad pentru traficul greu de marfuri si autostrada Nadlac?Arad?Timisoara?Lugoj sunt, de aceea, proiecte extrem de importante pentru Timis, alaturi de deschiderea unei noi axe de dezvoltare, comunicatii si transport international de marfuri in relatia cu Serbia, Croatia, Slovenia si Italia.

Romania trebuie sa aiba ambitii regionale in Balcani

Lupta pentru influenta economica in Balcani se da intre Romania, Grecia, Italia si Bulgaria. Prezentarea ofertei economice a Regiunii de Vest nu trebuie sa se concentreze doar spre colaborarile traditionale cu Veneto, Treviso, Bavaria, Baden-Wurtemberg sau Rheinland-Pfalz, ci si spre Belgrad, Milano, Bologna, Bonn sau Stuttgart. Reprezentantele diplomatice ale Romaniei pot gazdui centre de interes pentru dezvoltarea afacerilor romanesti in strainatate si experti ai mediului de afaceri si cameral din Regiunea de Vest.

Alte oportunitati si programe pentru viitorul Romaniei sunt:
investitiile in zona imobiliara si a exploatatiilor agricole;
delocalizarea industriei europene de subansamble si componente auto;
elaborarea unei strategii de recuperare a decalajelor competitive fata de media Europei Centrale, comparatia potrivita a Romaniei fiind cu stadiul de dezvoltare atins de Polonia;
includerea in ?codul genetic romanesc? a eticii muncii si spiritului industrial german, cooperarea cu cea mai capitalista tara, Olanda si exploatarea avantajelor celei de-a doua colonizari italiene a Romaniei;
apropierea firmelor romanesti de universitati si institutele de cercetare-dezvoltare si accentul pus pe engineering design;
valorificarea informatiilor economice si oportunitatilor de afaceri oferite prin intermediul consilierilor economici ai ambasadelor si a revistelor si portalurilor de afaceri.