Industria mijloacelor de transport, in special industria de componente si piese auto, este una dintre prioritatile sectoriale ale politicii industriale din Romania. Este timpul pentru declansarea unui proiect national de dezvoltare a industriei autohtone de componente auto cu identificarea surselor de finantare pentru modernizarea tehnologica a industriei orizontale auto.

Programul Renault pentru Dacia este, evident, o motivatie importanta pentru configurarea unei retele moderne de fabricanti de componente. Proiectul noii masini populare de 5.000 de euro a intrat in linie dreapta odata cu lansarea vehiculului X 90?Dacia Logan. Programul prevede o productie de 13.000 de unitati in 2004, 200.000-250.000 de unitati in 2005 si o tinta de productie pentru anul 2010 ce variaza intre 400.000 si 700.000 de autoturisme. Opt grupuri de furnizori romani vor asigura jumatate din necesarul de subansamble. Programul X 90 angreneaza 143 de furnizori de rang 1 din care 43 sunt in Romania, 9 in Turcia, 5 in tari din Europa Centrala si de Est si 10 in Europa Occidentala.

Dezvoltarea retelei de ?componentisti? face obiectul unor programe concrete ale Automobile Dacia Renault, Asociatiei Constructorilor de Automobile (ACAROM) si Ministerului Economiei si Comertului. Fabricile de componente din Romania nu lucreaza doar pentru Dacia. Ele devin sucontractanti ai fabricantilor de sisteme si module pentru marii constructori de automobile din Vest sau pentru retelele internationale de piese de schimb. Industriasii germani care subcontracteaza componente auto in Romania sunt un exemplu de succes in acest sens.

Furnizorii directi selectati la ora actuala de Dacia Renault sunt circa 220 de firme dintr-un total de 301 societati care operau traditional in acest domeniu inainte de impunerea unor criterii de selectie mult mai riguroase.

Fabricile de componente din Romania pot fi clasificate in patru categorii:
? Investitiile occidentale noi, de la firul ierbii (?greenfield?), pozitionate mai ales in vestul tarii. Sunt preponderent investitii germane (de exemplu, Continental).
? Locatiile de productie si asamblare ale grupurilor internationale care l-au urmat pe Renault in Romania. Acestea au amplasat investitii mai ales in parcul industrial din incinta platformei Dacia: Johnson Controls (scaune), Valeo (cablaje), Auto Chassis International (punti), Faurecia (piese din plastic, planse bord), Cortubi (esapamente), Piroux (containere), Inergy (rezervoare de combustibil din plastic), Dow Chemical (masticuri, insonorizanti), Michelin (industria locala de pneuri). Foarte prezenti cu investitii sunt fabricantii de cablaje: Lisa Draxlmayer, Lear Corporation, Yazaki, Sumitomo.
? Vechile fabrici romanesti ce au demarat parteneriate cu industria occidentala de profil: Thyssen-Krupp-Bilstein (amortizoare), Thyssen-Krupp Compa Arcuri (arcuri auto), Magnetto Weels (roti din tabla), Autoliv Romania (centuri), Koyo Romania (rulmenti).
? Unitatile cu capital autohton care nu au realizat inca societati mixte sau cooperari in afaceri cu parteneri straini din industria auto. Ele se bazeaza pe costul redus al fortei de munca, pe buna calificare a muncitorilor si pe distantele mici de transport pentru livrarea marfurilor. De asemenea, produc piese de schimb pentru parcul de masini Dacia aflat in circulatie (4,5 milioane autovehicule). Problemele lor sunt gradul prea mare de integrare (lipsa de specializare, inglobarea unor meserii prea diverse), insuficienta resurselor financiare pentru dezvoltarea produselor si tehnologiilor, lipsa de modernizare a infrastructurilor industriale si logisticii de transport si calitatea slaba a unor materii prime locale (tabla, otel).

Industria auto orizontala din Romania trebuie sa faca fata si concurentei furnizorilor turci de piese si componente auto, furnizori care au oferit preturi reduse, dar nu asigura intotdeauna o calitate constanta.

Furnizorii experti de rangul I trebuie sa dea dovada de flexibilitate, rigoare si respectarea celor trei criterii principale: calitate, costuri reduse si termene de livrare ?just in time?. Ceilalti trebuie sa se multumeasca cu calitatea de subcontractanti (furnizori de ordinul 2 sau 3 ai furnizorilor experti) sau sa ramana furnizori de piese de schimb pentru parcul vechi de automobile din Romania.