Plenul Senatului Romaniei a adoptat Legea Camerelor de Comert si Industrie din Romania (Legea 189/2005) cu 75 voturi pentru si doar 5 voturi impotriva.

Potrivit acestui act normativ, activitatea de registru al comertului va fi desfasurata din nou, la fel ca si in vechea reglementare a Decretului Lege 139/1990, de catre camerele de comert.

Pentru intregul sistem cameral adoptarea legii inseamna:

I. O reparatie legitima a imaginii

In anul 1990, cu resurse materiale si umane proprii, camerele au organizat activitatea de registru al comertului, l-au perfectionat continuu prin dotarile asigurate, programele realizate si prin perfectionarea profesionala permanenta a personalului.

Tot sistemul cameral a fost acela care a suportat imensele costuri ale implementarii O.U.G. nr. 76/2001 (crearea Biroului Unic), act normativ prin care statul roman si-a indeplinit angajamentul asumat la Capitolului V de negocieri, in cadrul Conferintei de Aderare Romania-UE din 30 martie 2001, capitol care s-a inchis la 28 noiembrie 2001.

Acestui sistem, in anul 2002 i s-a luat abuziv dreptul de a tine registrul comertului si i s-au 'nationalizat' bunurile care asigurau functionarea registrului.

II. O recunoastere a capacitatii si fortei sale

Sistemul cameral primeste noi atributii:
? formularea de propuneri de proiecte de acte normative;
? acordarea avizului asupra proiectelor de acte normative ce reglementeaza activitatile economice;
? realizarea unui raport anual asupra indicatorilor economici pe domenii de activitate si pe ansamblul economiei din circumscriptia in care activeaza camera;
? avizarea cererilor de inregistrare a marcilor de fabrica si comert;
? elaborarea codurilor etice si a regulamentelor privind uzantele comerciale pentru activitatile comerciale;
? desfasurarea de activitati de formare, calificare, recalificare, specializare, orientare si reorientare a fortei de munca;
? organizarea anuala a topului firmelor si a topului investitorilor;
? posibilitatea crearii de asezaminte pentru asigurarea si ajutorarea mutuala a comerciantilor si industriasilor;
? posibilitatea finantarii activitatilor de cercetare si inovare in vederea cresterii competitivitatii.

Denumirea de ?camera de comert si industrie? nu va mai putea fi folosita de nici o alta organizatie privata sau de stat.

Camerele vor avea capacitate procesuala activa si vor putea interveni in cauzele comerciale unde sunt implicati membrii lor.

Datele privind incidentele comerciale (sanctiuni contraventionale, incidente de plata cu privire la bilete la ordin, cambii si cecuri, debite contractuale restante) vor fi tinute tot de camere.

Camerele vor realiza evaluarea conformitatii produselor si certificarea in domeniile calitatii mediului si personalului si vor elabora studii si analize economice sectoriale si la nivel de firma.

Ele pot sa infiinteze scoli comerciale, industriale si de meserii.

Autoritatile publice vor fi obligate sa ofere fara costuri, la cererea camerelor, toate informatiile si datele statistice necesare exercitarii atributiunilor lor.

Calitatea de membru ramane voluntara si se ofera la cerere.

Pentru CCIAT, noua lege inseamna, in primul rand, ridicarea in viitorul apropiat a interdictiei de instrainare inscrise de ORC Timis (structura fara personalitate juridica) asupra imobilului proprietatea Camerei din str. Al. Lazar, bl. 4, sc. B, in care acesta (ORC Timis) a functionat gratuit din anul 2002 si pana in anul 2004, iar in general inseamna o noua etapa de dezvoltare in slujba puternicei comunitati de afaceri din judetul Timis.

CCIA Timisoara multumeste, in mod public, senatorilor din Parlamentul Romaniei pentru sprijinul acordat sistemului cameral din Romania. Multumita eforturilor acestora, Legea Camerelor de Comert si Industrie a fost adoptata de plenul Senatului in 12 octombrie 2005.


? Presedintele si vicepresedintii camerei vor fi alesi dintre membrii colegiului de conducere si nu pot fi salariati ai camerei


Statutul camerei va suferi probabil anumite modificari si completari pentru a se adapta prevederilor noii legi.

Varianta initiatorului legii prevedea doar patru sectiuni: comert, industrie, agricultura si servicii. Varianta finala adoptata de Senat prevede insa ca, in functie de optiunea, numarul si obiectul principal de activitate al membrilor, camera se va organiza pe sectiuni.

In compunerea colegiilor de conducere vor fi reprezentate proportional toate sectiunile, pentru a fi reprezentate echitabil principalele sectoare economice conform specificului economiei judetului respectiv.

Numarul membrilor colegiului de conducere se va repartiza intre sectiunile camerei.

Colegiul de conducere va alege presedintele camerei dintre membrii sai, iar presedintele ales va numi cei doi vicepresedinti ai camerei dintre presedintii de sectiuni.

Presedintele si vicepresedintii se aleg dintre membrii colegiului de conducere si nu pot fi salariati ai camerei teritoriale. La ora actuala, statutul CCIAT prevede ca presedintele si vicepresedintele sa fie alesi direct de catre membri, in adunarea generala.

Membrii colegiilor de conducere, in calitatea lor de comercianti, nu pot face acte de comert cu camera de comert si industrie decat pe calea licitatiei publice sau concursului de oferte, fara a beneficia de nici un tratament preferential in raport cu ceilalti membri ai camerei. Daca se dovedeste ca o persoana din conducerea camerei a beneficiat de tratament preferential, persoana este considerata demisionata din oficiu.

Membrii colegiului de conducere care nu participa la trei sedinte de colegiu consecutive fara a-si motiva absenta se considera demisionati. Colegiul de conducere se va intruni, de regula, o data pe trimestru.

Conducerea executiva si angajatii camerei au interdictia de a avea interese economice private care sa intre in conflict de interese cu promovarea, sustinerea si reprezentarea echitabila si nepartinitoare a intereselor intregii comunitati de afaceri.

Din incasarile pentru activitatile registrului comertului, camerele teritoriale vor varsa lunar in bugetul Ministerului Justitiei o cota de 5% si in bugetul Oficiului National al Registrului Comertului, inca 8%. Camerele teritoriale vor contribui de asemenea cu o cota-parte din veniturile lor la acoperirea cheltuielilor de functionare ale Camerei de Comert si Industrie a Romaniei.

In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a legii camerelor de comert, oficiile registrelor comertului si bazele lor de date vor fi preluate de camerele teritoriale. Personalul registrelor comertului si birourilor unice va fi preluat prin transfer in conditiile art. 169 din Codul Muncii.