Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara are la ora actuala 1.150 de membri care reprezinta, daca luam in considerare si membrii colectivi de tipul patronatelor si organizatiilor profesionale, 1.800 de firme.

Domeniile cu cea mai mare pondere numerica in randul membrilor sunt comert-turism, servicii, agricultura si constructii.

Numeric, membrii CCIAT reprezinta 7% din cele 17.203 firme active (care depun bilantul la finante) inregistrate in judetul Timis. Insa din punctul de vedere al cifrei de afaceri si profitului, membrii CCIAT reprezinta 52% din economia judetului. Timisul se situeaza pe locul al treilea pe tara, dupa Bucuresti si Constanta, fiind urmat de Brasov si Cluj la volumul de impozite si taxe generat de activitatea economica.

Ce ofera organizatia camerala membrilor sai? Reprezentare in fata autoritatilor, gratuitati, facilitati (reduceri de 10-30% la tarifele serviciilor CCIAT) si servicii cu valoare ridicata mare. Membrii cu cotizatia achitata sunt singurii care au dreptul la gratuitati si facilitati. Gradul de incasare a cotizatiei este de 80%.

In anul 2004, firmele membre au beneficiat de gratuitati si facilitati in valoare de peste 1,5 miliarde de lei. Totusi, la adunarea generala a CCIAT din 2005 (prima desfasurata in noul Centru Regional de Afaceri, in sala Europa) au participat doar 34 de membri din cei 1.150.

Cei prezenti s-au intrebat, firesc, care sunt motivele pentru care o buna parte dintre membrii organizatiei nu sunt integrati in viata sa si nu participa la cel mai important eveniment anual, precum si la activitatea sectiunilor de profil.

Pentru a gasi raspunsul la aceasta intrebare, s-a luat decizia ca Directia de Relatii Interne, Internationale si Integrare Europeana impreuna cu presedintii de sectiuni sa chestioneze nevoile reale ale firmelor membre si masura in care serviciile oferite de camera raspund acestor nevoi.

S-a emis ipoteza ca organizatia camerala este pe un alt nivel, mai avansat decat stadiul de dezvoltare la care se afla firmele membre. Daca firmele membre se zbat pentru a supravietui intr-un mediu ostil si tot mai competitiv, ele trebuie sa fie ajutate sa inteleaga cum le poate sprijini camera sa reuseasca.

Acest studiu de nevoi si asteptari este util unui demers eficient de marketing.

Oricum, o organizatie reprezentativa a mediului de afaceri trebuie sa fie cu un pas inaintea clientilor sai in obtinerea informatiilor si oportunitatilor de afaceri si in cunoasterea tendintelor pietei pentru a putea apoi sa impartaseasca aceste informatii membrilor sai.


Obiectivul financiar al anului 2005 este deficitul bugetar zero


Nici camera ca organizatie nu a avut un an usor.

Veniturile din exploatare au crescut cu 10,5%, fiind constituite in proportie de 24,1% din programe finantate, 16,5% venituri din consultanta, 15,5% din organizarea de parteneriate de afaceri si misiuni economice, 11,1% din cotizatiile membrilor, 7,5% din organizarea de cursuri si seminarii si 5,2% din valorificarea informatiilor de afaceri.

Cheltuielile de exploatare au crescut si ele cu 10%, mai ales din cauza taxei de concesionare a terenului pe care s-a construit CRAFT-ul si a diferentelor valutare de curs nefavorabile inregistrate la finele anului.

Anul s-a incheiat cu un excedent de 677 de milioane de lei, cu 122 de milioane mai mic decat cel planificat. Decalarea cu cateva luni a punerii in functiune a investitiei CRAFT a facut ca pentru investitii sa fie consumate doar 12,5 miliarde de lei din 25,5 miliarde planificate, iar in 2005 vor fi consumate pentru investitii 11 miliarde de lei.

In 2004, CCIAT a platit pentru activul sau CRAFT suma de 10,8 miliarde de lei. In 2005, co-finantarea pentru CRAFT va insemna alte 10,9 miliarde de lei, iar de 4.000 de euro vor fi achizitionate echipamente pentru invatamantul la distanta (bani finantati pe un program). Instalatia de traducere simultana a fost sponsorizata de Biroul Germania.

Obiectivul financiar al anului 2005 este deficitul bugetar zero, adica un echilibru perfect, greu de atins, intre venituri si cheltuieli. Veniturile din exploatare va trebui sa creasca cu 71% fata de anul precedent, ceea ce inseamna un efort de eficienta deosebit din partea executivului camerei si gestionarea eficienta a Centrului de Afaceri, a carui activitate va fi monitorizata prin proiect timp de sapte ani.


Fostul sediu al ORC va fi vandut prin licitatie


Co-finantarea totala pentru CRAFT din partea CCIAT reprezinta 770.000 de euro. Pentru a face fata acestui efort investitional, la veniturile proprii s-a adaugat un credit bancar contractat de 5,4 miliarde de lei, 2005 reprezentand perioada de gratie acordata pentru acest credit.

Patrimoniul CCIAT creste insa in valoare cu 110 miliarde de lei prin finalizarea investitiei la Centrul Regional de Afaceri, ceea ce este o realizare de care membrii pot fi mandri.

A.G. a CCIAT a decis si vanzarea prin licitatie a imobilului din str. Lascar Catargiu nr. 6 (parter si etajul I), sediul unde a functionat inainte Oficiul Registrului Comertului.

Alte decizii adoptate au fost:
-majorarea participarii CCIAT la Bursa de Marfuri Timisoara in limita de 5% din capitalul social al bursei;
-alegerea domnului Nicolae Ignea ca cenzor principal activ al CCIAT pentru urmatorii 3 ani;
-crearea Centrului de Competitivitate al CCIAT care va potenta clusterele de firme competitive din vestul tarii si va disemina cultura competitivitatii;
-lobby pentru imbunatatirea informatiilor statistice continute de portalurile de afaceri prin introducerea statisticilor pe coduri CAEN despre firmele active care depun bilant pe site-urile Ministerului Finantelor Publice si ale Oficiului National al Registrului Comertului;
-majorarea cu 100.000 lei a cotizatiei de membru pe anii 2005 si 2006 pentru asigurarea unei contributii la parteneriatul public-privat de realizare a unui sistem de management al calitatii in Primaria Municipiului Timisoara si Consiliul Judetean Timis;
-crearea Centrului de Mediere a Diferendelor Comerciale;
-crearea unui comitet de ajutorare a sinistratilor in urma inundatiilor din judetul Timis din care fac parte reprezentantii Sectiunii de Constructii si conducerea executiva a CCIAT.

[Mircea Mitrutiu]