O delegatie elvetiana condusa de doamna Dominique Petter, consilier al Ambasadei Elvetiei ?n Rom?nia si de domnul Kurt Habersatter, presedintele Camerei de Comert Elvetia-Rom?nia si al Holcim Rom?nia a vizitat CCIA Timisoara pentru a afla de ce judetul Timis este cea mai buna alegere pentru afacerile de succes.
Comunitatea de afaceri elvetiana a fost reprezentata de Helvetica Profarm, Audiconsult, Ringier Romania, Fine Consulting, Sauter Building Control Romania, Reiffeisen Bank, Rominko, Red Point Software.
Cele 65 de firme mixte rom?no-elvetiene ocupa un onorant loc 4 ca volum al investitiilor straine ?n judetul Timis (24,7 milioane USD). Nume mari precum Helvetica Profarm, Nestle, Rieker, Interspitzen, Sabo sau Swiss Tehnica Voiteg arata ca, alaturi de numar, conteaza ?ntotdeauna calitatea si renumele.
Cea de-a treia delegatie de oameni de afaceri elvetieni ce viziteaza Timisoara dupa Revolutie a poposit ?n Timis ?ntr-un moment favorabil pentru dinamica schimburilor comerciale dintre cele doua tari. ?n primele 7 luni ale anului 2003, exporturile Rom?niei ?n Elvetia au crescut la 75 milioane franci elvetieni fata de 56 milioane franci elvetieni ?n perioada similara a anului precedent.
Camera de Comert Elvetia-Rom?nia numara 50 de membri reprezentativi pentru comunitatea de afaceri elvetiana, care a investit p?na acum 600 de milioane de euro ?n Rom?nia. Elvetia se situeaza printre primele 10 tari ca origine a investitiilor straine din tara noastra. Daca luam ?n considerare populatia Elvetiei (doar 7 milioane de locuitori), volumul investitiilor/cap de locuitor este impresionant. Reprezentantul C.C.E.R. ?n judetul Timis si membru ?n Comitetul Director al camerei bilaterale este domnul Peter Bayard, presedintele companiei producatoare de solutii perfuzabile Helvetica Profarm.
***
Problemele pe care le ?nt?mpina investitorii elvetieni ?n Rom?nia sunt suficient de numeroase. Este vorba despre "Codul socialist al muncii" care limiteaza timpul saptam?nal de lucru la maximum 48 de ore (investitorii propun un timp anual de lucru care sa tina cont de activitatile cu ritm sezonier), functionarea deficitara a sistemului de asigurari de sanatate pentru care firmele platesc contributii ?nsemnate, dar angajatii nu beneficiaza de servicii medicale si pozitia de forta a autoritatilor manifestata prin controalele repetate.
Elvetienii considera ca nu exista o egalitate de tratament ?ntre firmele private si firmele de stat care sunt concurente pe aceeasi piata.
De asemenea, ?n ciuda unei experiente pozitive cu privire la generatia t?nara de angajati, investitorii constata ca lipsesc meseriasii buni, oamenii practici, care sa fie formati ?n scoli profesionale serioase. Educatia profesionala a muncitorilor calificati nu se poate realiza prin programe de formare pe termen scurt, ci prin scoli de meserii care sa puna accentul pe latura practica a formarii.