CCIAT si Camera Regionala de Comert Kikinda au organizat la Timisoara si Kikinda doua seminarii de informare a mediului de afaceri pentru a marca intrarea in vigoare a Acordului de Comert Liber dintre Romania si Serbia si Muntenegru.

Ministrul Relatiilor Economice Internationale a Republicii Serbia, PREDRAG BUBALO, secretarul de stat in Ministerul Economiei si Comertului din Romania, GEORGETA MOLOSAGA, ambasadorul Romaniei la Belgrad, STEFAN GLAVAN si consulul general al Serbiei si Muntenegrului la Timisoara, MILOS USCEBRKA au fost invitati special pentru a prezenta efectele pozitive ale Acordului de Comert Liber asupra relatiilor comerciale bilaterale, dar si impactul negativ al regimului vizelor de calatorie recent introduse.

Acordul de Comert Liber dintre Romania si Serbia si Muntenegru face parte dintr-o serie de acorduri de liber schimb semnate intre opt tari din Europa de Sud-Est (Romania, Moldova, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Serbia si Muntenegru, Bosnia-Hertegovina si Albania).

Memorandumul cu privire la liberalizarea si facilitarea comertului adoptat in cadrul Pactului de Stabilitate in Sud-Estul Europei prevede crearea unei piete regionale unice extinse care sa permita derularea unui comert la standarde europene si sa faciliteze integrarea in piata europeana.

Unirea unor piete nationale de dimensiuni mici si medii intr-o piata regionala extinsa de dimensiuni mari din punctul de vedere al numarului de consumatori prezinta interes major pentru investitori. Europa de Sud-Est va deveni astfel mai atractiva pentru investitorii straini, care vor putea sa isi dezvolte o retea de distributie regionala fara taxe vamale pentru produsele fabricate in una din cele opt tari.

Industria automobilelor si cea a bunurilor de larg consum sunt doar doua exemple in acest sens. Romania si Serbia si Muntenegru sunt jucatori-cheie pe aceasta piata regionala de 60 de milioane de consumatori, bine pozitionati geografic si semnificativi ca forta economica.

Acordul de Comert Liber liberalizeaza complet si imediat schimburile comerciale bilaterale pentru majoritatea produselor industriale, esaloneaza pe urmatorii 3 ani reducerile de la taxa vamala de baza pentru produsele industriale sensibile si introduce un regim vamal preferential pentru comercializarea produselor agricole.

Exonerarea de la plata taxelor vamale se aplica doar marfurilor originare din cele doua tari, fiind permis doar cumulul bilateral si nu cumulul diagonal, cu alte tari cu care Romania si Serbia si Muntenegru au incheiate acorduri de liber schimb.

Aceasta inseamna ca pentru a nu plati taxe vamale, un produs romanesc trebuie sa fie realizat in proportie de minimum 51% din materii prime romanesti sau prin cumul bilateral (materii prime din Romania si din Serbia si Muntenegru). Nu beneficiaza de regim preferential produsele ce inglobeaza materii prime din tari membre ale U.E., din Israel sau din Turcia, cu care Romania are incheiate acorduri de liber schimb.

Totusi vor putea fi valorificate si acordurile de liber schimb incheiate cu terte tari. Firmele romanesti vor putea sa produca in Serbia si sa exporte in regim preferential in Rusia, iar companiile sarbesti vor putea sa produca in Romania si sa exporte in regim preferential in Turcia.

Autoritatile spera ca schimburile comerciale dintre cele doua tari sa creasca in volum de doua pana la opt ori fata de nivelul lor din anul 2003 (de la 180 de milioane de dolari la 360 de milioane de dolari sau, dupa unele opinii optimiste, chiar la 1 miliard de dolari) prin aplicarea noului Acord de Comert Liber.



Am turat motorul schimburilor comerciale si am tras frana de mana pentru libera circulatie a persoanelor


Din pacate, printr-o stranie si bizara coincidenta, tot la 1 iulie, odata cu Acordul de Comert Liber, intre cele doua tari a intrat in vigoare si un regim de vize de calatorie. Este ca si cum ai tura motorul si in acelasi timp ai trage frana de mana, remarca un participant la seminar.

Acordul de Comert Liber poate conduce la fluidizarea schimburilor de marfuri, dar regimul vizelor perturba si ingreuneaza traficul de persoane.

Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara si Camera Regionala de Comert Kikinda au solicitat acordarea de vize de calatorie cu intrari multiple valabile cel putin un an de zile pentru oamenii de afaceri din regiunile de frontiera.

Integrarea in Uniunea Europeana ne indeparteaza de vecini, pentru care introducerea regimului vizelor a reprezentat un soc psihologic si economic.

Protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene impune Romaniei introducerea vizelor pentru statele aflate pe ?lista neagra? a U.E. Astfel, Romania a introdus vize de calatorie pentru Rusia, Ucraina, Turcia si Serbia si Muntenegru. Securizarea frontierelor si introducerea vizelor sunt prevazute in Capitolul 24 ?Justitie si Afaceri Interne? negociat de Romania cu Uniunea Europeana.

Sarbii ne reproseaza insa, pe buna dreptate, ca ne-am grabit sa introducem viza cu mult timp inaintea integrarii in UE, in timp ce Ungaria a facut acest pas doar cu sase luni inainte de a deveni stat membru si a impus doar o taxa simbolica de 5 euro platibila rapid, direct in frontiera.

Procedurile birocratice de acordare a vizei in Romania dureaza mult mai mult, iar taxa de viza de scurta sedere cu o singura intrare este de 25 de euro, in timp ce taxa de viza de scurta sedere cu multiple intrari costa 60 de euro. La aceasta se adauga taxele de urgenta pentru grabirea procedurilor birocratice.

Autoritatile se grabesc sa anunte ca este vorba despre o situatie temporara, aplicabila doar pana la semnarea Acordului de Asociere si Stabilitate intre UE si Serbia si Muntenegru. Pana atunci, introducerea sistemului vizelor afecteaza o serie de categorii de cetateni simpli.

Transportatorii, oamenii de afaceri, specialistii tehnici ai firmelor partenere ce deruleaza proiecte comune de investitii, turistii, persoanele din zona de frontiera ce traiau din micul trafic si cetatenii din minoritatea romaneasca din Serbia si din minoritatea sarba din Romania sunt cei mai afectati de aceasta masura.

Micul trafic din zona de frontiera a fost suspendat. Agentiile de turism din vestul tarii si-au anulat in plin sezon turistic contractele de rezervari incheiate cu detinatorii de baze turistice din Muntenegru. Turistii romani nu isi permit sa plateasca 50 de euro in plus si sa astepte una-doua saptamani pentru obtinerea vizei.

Diplomatii promit amendarea intr-un viitor apropiat a regimului vizelor de calatorie prin reducerea cuantumului acestora si introducerea unor proceduri simplificate si de urgenta pentru o serie de categorii: turisti, oameni de afaceri, transportatori, persoane din zona de granita, schimburi culturale, educationale, sportive si stiintifice etc.